COD PORTOCALIU: 02-08-2021 ora 10 Intre val de căldură persistent și disconfort termic deosebit deaccentuatInterval de valabilitate se va semnala val de căldură persistent și disconfort termic deosebit deaccentuatInterval de valabilitate COD PORTOCALIU: 02-08-2021 ora 10 Intre vijelii puternice, grindină, averse torențialeInterval de valabilitate se va semnala vijelii puternice, grindină, averse torențialeInterval de valabilitate COD GALBEN: 02-08-2021 ora 10 Intre disconfort termic ridicatInterval de valabilitate se va semnala disconfort termic ridicatInterval de valabilitate COD ROSU: 02-08-2021 ora 17 Intre 17:50 si 18:10 se va semnala vijelie puternică cu rafale de peste 90...100 km/h, grindină de medii și mari dimensiuni, frecvente descărcări electrice, averse ce vor cumula peste 35 l/mp in Județul Galaţi; COD ROSU: 02-08-2021 ora 17 Intre 17:05 si 18:00 se va semnala vijelie puternică cu rafale de peste 90...100 km/h, grindină de medii și mari dimensiuni, frecvente descărcări electrice, averse ce vor cumula peste 35 l/mp in Județul Botoşani;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Perspectivele rămân ''foarte rele'' pentru Marea Barieră de Corali, chiar dacă acest ecosistem unic pare să îşi fi revenit într-o oarecare măsură în ultimul an, au anunţat oamenii de ştiinţă din cadrul guvernului australian, luni, în contextul în care UNESCO urmează să se pronunţe asupra statutului acesteia pe lista Patrimoniului Mondial, relatează AFP.

Agenţia Naţiunilor Unite a publicat în iunie un raport preliminar care recomanda, pe baza evaluării organismelor şi experţilor săi cu rol consultativ, modificarea statutului acestei bijuterii naturale, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981, ca urmare a deteriorării sale, în mare parte cauzată de recurenţa episoadelor de albire a coralilor, o consecinţă a schimbărilor climatice.

Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine (AIMS) a indicat că recifele de corali se află în prezent într-o fază de recuperare după un deceniu de evenimente foarte stresante pentru întregul sistem, ca urmare a încălzirii apei şi a impactului ciclonilor.

Însă, aceste momente de răgaz sunt din ce în ce mai rare din cauza încălzirii globale, au explicat în raportul lor anual publicat luni oamenii de ştiinţă ai acestei agenţii guvernamentale care monitorizează de 35 de ani starea de sănătate a Marii Bariere de Corali.

''Recurenţa evenimentelor meteorologice extreme asociate încălziri şi proliferării stelelor de mare 'coroană de spini' generează o presiune din ce în ce mai puternică şi mai frecventă, ceea ce oferă recifelor mai puţine oportunităţi de a se recupera'', a explicat directorul general al AIMS, Paul Hardisty.

Oamenii de ştiinţă au monitorizat 127 de recife în 2021 şi au notat că suprafaţa acoperită de coralii cu schelet dur a crescut în 69 dintre cele 81 de situri observate în ultimii doi ani.

Alte date ştiinţifice publicate în octombrie au demonstrat că întregul ansamblu al Marii Bariere şi-a pierdut jumătate dintre corali începând din 1995, sub efectul mai multor episoade de albire asociate încălzirii temperaturii apei.

Britta Schaffelke, directoarea programelor de cercetare din cadrul AIMS, a declarat că cele mai recente concluzii au oferit ''o rază de speranţă în ceea ce priveşte rezilienţa recifelor''.

Ea a adăugat, însă, că ''perspectivele pentru viitor rămân încă foarte rele din cauza pericolelor asociate încălzirii globale şi a altor factori cu impact asupra organismelor care alcătuiesc reciful''.

Marea Barieră de Corali este ameninţată de recurenţa unor episoade grave de albire a coralilor săi, fenomen cauzat de încălzirea globală, de activităţile industriale sau agricole ori de Acanthaster planci, o stea de mare invazivă.

Acanthaster planci, cunoscută sub numele de ''coroană de spini'', se hrăneşte aproape în exclusivitate cu corali, poate atinge un metru în diametru şi are spini al căror venin este toxic pentru oameni.

Canberra s-a angajat într-o operaţiune majoră de lobby, menită să împiedice înscrierea acestui ecosistem excepţional pe lista siturilor din Patrimoniul Mondial UNESCO aflate ''în pericol'.

Plasarea pe lista siturilor "în pericol" nu este considerată o sancţiune de către UNESCO. Unele ţări o văd chiar ca pe o modalitate de a sensibiliza comunitatea internaţională şi de a contribui la protejarea patrimoniului lor.

Însă, Australia o consideră o lovitură şi se teme că aceasta va afecta turismul în zona recifului de corali, care se întinde pe 2.300 de kilometri pătraţi şi aduce venituri de 4,8 miliarde de dolari sectorului turistic australian.

O decizie este aşteptată în jurul datei de 23 iulie. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.