COD GALBEN: 29-10-2020 Intre 03:00 si 07:00 se va semnala local ceață care va determina scăderea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Sibiu; COD GALBEN: 29-10-2020 Intre 02:20 si 07:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 29-10-2020 Intre 02:10 si 07:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Buzău, Județul Călăraşi; COD GALBEN: 29-10-2020 Intre 02:10 si 07:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Botoşani, Județul Galaţi, Județul Vrancea, Județul Vaslui; COD GALBEN: 29-10-2020 Intre 02:10 si 07:00 se va semnala - ceaţă care determină scăderea vizibilității, local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 29-10-2020 Intre 02:00 si 07:00 se va semnala local ceață care va determina scăderea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Harghita; COD GALBEN: 29-10-2020 Intre 02:00 si 07:00 se va semnala local ceaţă care va determina scăderea vizibilităţii sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Sălaj, Județul Cluj, Județul Bistriţa-Năsăud;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sute de persoane mor anual în Australia după ce au fost infectate cu boli asociate pisicilor, iar impactul asupra economiei australiene a fost recent cuantificat de oamenii de ştiinţă într-o cercetare ale cărei concluzii au fost publicate vineri, relatează agenţia Xinhua.

Studiul, condus de Sarah Legge de la Universitatea Naţională Australiană şi Universitatea din Queensland, a constatat că bolile asociate pisicilor provoacă anual peste 500 de decese şi 11.000 de spitalizări în Australia, ceea ce costă economia Australiei 6 miliarde de dolari australieni (aproximativ 4.26 miliarde de dolari americani) pe an.

Potrivit lui Legge, costul pe care echipa sa l-a analizat include tratamentul medical, venitul pierdut şi alte cheltuieli provocate de bolile asociate pisicilor, animale care nu au fost prezente pe continentul australian până la sosirea acestor feline.

''Toxoplasmoza, viermele rotund al pisicii şi boala zgârieturii de pisică au ajuns în Australia odată cu acestea, în 1788. Patogenii care provoacă aceste boli depind de pisici o parte din ciclul lor de viaţă, astfel încât fără pisici aceste afecţiuni nu ar fi aici'', a declarat Legge.

Printre aceste boli, toxoplasmoza, care este cauzată de un parazit unicelular numit Toxoplasma gondii produce cele mai mari daune sănătăţii umane în Australia şi poate fi letală în cazul persoanelor imunocompromise şi fetuşilor, potrivit lui Legge.

''Unele dintre cele mai insidioase efecte ale parazitului Toxoplasma gondii provin de la posibilele efecte pe termen lung asupra comportamentului şi sănătăţii mintale'', a explicat cercetătoarea.

''Infecţiile Toxoplasma gondii pot exacerba comportamentul de asumare a riscurilor şi pot reduce timpii de reacţie, acest lucru putând explica de ce persoanele implicate în accidente rutiere sunt mai susceptibile să aibă infecţii Toxoplasma gondii'', a adăugat ea.

''Fără acest parazit, circa 200 de decese şi 6.500 de spitalizări cauzate de accidente rutiere ar putea fi evitate în Australia în fiecare an'', a adăugat specialista.

''Infecţiile cu Toxoplasma gondii sunt de asemenea asociate cu un risc mai mare de tulburări de sănătate mintală. Unul din cinci (21%) cazuri de schizofrenie şi una din zece sinucideri şi tentative de suicid ar putea fi evitate dacă am elimina infecţiile Toxoplasma gondii'', a notat Legge.

Pentru a reduce rata de infectare a oamenilor cu boli asociate pisicilor, cercetătorii sugerează ca proprietarii acestor feline să îşi ţină în permanenţă animalele în casă şi să se spele pe mâini după ce au igienizat litierele sau au efectuat activităţi de grădinărit.

În plus, este importantă reducerea populaţiei de pisici fără stăpân din zonele rezidenţiale, a subliniat unul dintre coautorii studiului, doctor John Read de la Universitatea din Adelaide. ''Pisicile sălbatice din zona oraşelor reprezintă un rezervor de boli. Oamenii pot controla populaţia de pisici sălbatice dacă nu le hrănesc şi dacă nu le permit accesul la pubele, castrare până la vârsta de 5 luni şi susţinerea iniţiativelor guvernelor locale pentru gestionarea populaţiei de pisici'', a adăugat Read. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.