NASA a dat asigurări luni că mizează în continuare pe întoarcerea astronauţilor americani pe Lună în anul 2024, publicând totodată o estimare a finanţărilor necesare pentru a respecta acest calendar: 28 de miliarde de dolari pentru următorii cinci ani, din care 16 miliarde de dolari pentru modulul de aselenizare, informează AFP.

Congresul american va trebui să accepte să finanţeze aceste sume pentru a concretiza o prioritate fixată de preşedintele Donald Trump. Suma de 28 de miliarde de dolari acoperă exerciţiile bugetare din perioada 2021-2025.

Dacă Congresul votează prima tranşă de 3,2 miliarde de dolari pentru modulul de aselenizare până la Crăciun, "ne vom încadra în continuare pentru o aselenizare în 2024", a declarat Jim Bridenstine, administratorul general al NASA, luni, într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii americani, după ce a prezentat publicului larg un plan actualizat al programului spaţial Artemis, care va permite astronauţilor americani să revină pentru prima dată pe Lună după încheierea programului Apollo din anii '70.

Dar, aşa cum reprezentanţii săi repetă adeseori, NASA ştie să gestioneze riscurile tehnice, însă "riscurile politice" sunt adeseori cele mai periculoase pentru agenţia spaţială americană, mai ales după alegerile prezidenţiale. Astfel, Barack Obama a anulat programul Constellation ce viza explorarea planetei Marte, după miliarde de dolari cheltuite de predecesorul său.

Obiectivul programului Artemis rămâne aselenizarea la polul sudic al Lunii. "Acolo vom merge", a insistat Jim Bridenstine, excluzând posibilitatea ca astronauţii americani să revină în vechile situri de asolizare folosite în programul Apollo între 1969 şi 1972 şi care se aflau la ecuatorul Lunii.

Trei proiecte concurează pentru realizarea vehiculului de aselenizare, la bordul căruia doi astronauţi - inclusiv o femeie - vor coborî din capsula Orion şi vor păşi pe suprafaţa Lunii.

Primul este dezvoltat de Blue Origin, companie înfiinţată de CEO-ul grupului Amazon, Jeff Bezos, în parteneriat cu Lockheed Martin, Northrop Grumman şi Draper. Celelalte două proiecte sunt dezvoltate de SpaceX - companie creată de Elon Musk - şi de compania Dynetics.

O primă selecţie va avea loc la începutul lunii 2021, a precizat NASA.

Primul zbor, Artemis 1, prevăzut în noiembrie 2021, va avea loc fără astronauţi la bord: o nouă rachetă uriaşă SLS, aflată în prezent în faza de testare, va zbura în spaţiu pentru prima dată, purtând în vârful ei capsula Orion.

Artemis 2 va trimite în 2023 astronauţi americani în jurul Lunii, însă aceştia nu vor asoliza.

Artemis 3 va fi echivalentul misiunii Apollo 11 din 1969. Însă viitorul sejur lunar va dura mai mult timp, o săptămână, şi va fi marcat de două până la cinci "activităţi extravehiculare" - ieşiri în spaţiu.

"Activităţile ştiinţifice vor fi foarte diferite faţă de ceea ce am făcut în trecut. În timpul anilor Apollo, credeam că Luna era complet uscată. Astăzi ştim că există multă gheaţă la polul ei sudic", a declarat Jim Bridenstine.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)