COD GALBEN: 25-10-2020 Intre 06:40 si 09:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj; COD GALBEN: 25-10-2020 Intre 06:30 si 09:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Alba, Județul Sibiu; COD GALBEN: 25-10-2020 Intre 05:30 si 09:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Harghita;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

O gaură neagră masivă şi aparţinând unei noi tipologii, formată cel mai probabil din fuziunea a două găuri negre, a fost observată pentru prima dată în mod direct cu ajutorul undelor gravitaţionale, au dezvăluit două studii publicate miercuri, informează AFP.

Această descoperire constituie prima dovadă directă a existenţei găurilor negre de masă intermediară (de 100 până la 100.000 de ori mai mari decât masa Soarelui) şi ar putea explica una dintre enigmele cosmologiei: formarea găurilor negre supermasive, aflate în centrul anumitor galaxii, inclusiv în centrul Căii Lactee.

 


"Este o uşă care se deschide spre un nou peisaj cosmic!", a declarat într-o conferinţă de presă Stavros Katsanevas, directorul proiectului Virgo, unul dintre cele două detectoare de unde gravitaţionale care au captat semnalele emise de această gaură neagră.

Obiectul cosmic misterios, descris în Physical Review Letters şi Astrophysical Journal Letters de o echipă internaţională compusă din peste 1.500 de oameni de ştiinţă, a primit numele "GW190521". Provenit cel mai probabil din fuziunea dintre două găuri negre, el are o masă de 142 de ori mai mare decât cea a Soarelui şi reprezintă cea mai masivă gaură neagră detectată vreodată prin intermediul undelor gravitaţionale.

 



Prezise de Albert Einstein în 1915 în teoria relativităţii generale şi observate în mod direct un secol mai târziu, undele gravitaţionale sunt fluctuaţii infime ale curburii spaţiu-timp, asemănătoare oscilaţiilor apei la suprafaţa unui iaz. Ele se nasc sub efectul unor fenomene cosmice violente, precum fuziunea dintre două găuri negre, un proces care emite o cantitate de energie fenomenală.

Unda gravitaţională emisă de GW190521 a avut nevoie de 7 miliarde de ani pentru a ajunge pe Terra: aceasta este cea mai îndepărtată gaură neagră şi, deci, cea mai veche, descoperită vreodată de cercetători.

Semnalul a fost înregistrat în mai 2019 de instrumentul american Ligo şi de cel european Virgo, care au realizat "cea mai mare captură" de după primele lor descoperiri din 2015 şi 2017, au detaliat specialiştii de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa. Mai mulţi cercetători de la CNRS au participat la realizarea celor două studii publicate miercuri. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Adrian Dădârlat)

 

Sursa foto: EGO & the Virgo Collaboration / Facebook

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.