Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Apa acoperă aproximativ 70% din suprafaţa Terrei şi este crucială pentru întreţinerea vieţii, însă felul în care ea a ajuns pe planeta noastră face obiectul unei dezbateri ştiinţifice îndelungate, informează AFP.

Cercetătorii dintr-o echipă franceză au dezvăluit joi o nouă teorie, potrivit căreia planeta noastră ar fi fost, încă de la originile sale, bogată în apă, care ar fi existat din abundenţă în rocile ce au alcătuit Terra.

Specialista în cosmochimie Laurette Piani, coordonatoarea acestui studiu realizat de Centrul de cercetări petrografice şi geochimice din cadrul CNRS - Universitatea Lorena şi publicat în revista Science, a explicat pentru AFP că această descoperire contrazice teza dominantă, potrivit căreia apa ar fi fost adusă mai târziu de către asteroizii şi cometele care au bombardat "planeta albastră", care, la începuturile sale, era un corp ceresc complet uscat.

Această ipoteză era favorizată de temperaturile prea ridicate din Sistemul Solar, care ar fi împiedicat apa să se condenseze şi să se aglomereze alături de alte substanţe solide sub formă de gheaţă.

Cercetătorii francezi au analizat meteoriţii denumiţi "condrit-enstatit", care au particularitatea de a deţine o compoziţie chimică apropiată de cea a Terrei. Acest detaliu indică faptul că ei sunt similari rocilor care făceau parte din structura Pământului încă de la formarea sa.

Măsurând conţinutul de hidrogen din 13 astfel de meteoriţi, care sunt relativ rari, experţii francezi au constatat că rocile primitive de pe "planeta albastră" conţineau suficient de mult hidrogen pentru a furniza, prin extrapolare, o cantitate de cel puţin de trei ori mai mare decât cantitatea de apă din oceanele de pe Terra.

"Am descoperit că acea compoziţie izotopică a hidrogenului din condrit-enstatit era similară cu cea a apei stocate în mantaua terestră", a precizat Laurette Piani.

Compoziţia izotopică a oceanelor actuale este la rândul ei compatibilă cu cea a unui amestec ce ar conţine 95% apă din aceste condrite, un element suplimentar care sprijină teza conform căreia aceste roci se află la originea apei terestre.

Autorii studiului au descoperit, de asemenea, că izotopii de azot din acei meteoriţi sunt similari celor ai azotului terestru.

Potrivit lui Laurette Piani, studiul nu exclude un aport ulterior de apă provenită din alte surse, precum cometele, însă specialista franceză a insistat asupra faptului că meteoriţii de tip condrit-enstatit au contribuit într-o manieră semnificativă la apariţia apei încă de la formarea planetei noastre.

Studiul cercetătorilor francezi "aduce o piesă crucială şi elegantă în acest puzzle al teoriilor ştiinţifice", a scris Anne Peslier, o cercetătoare de la NASA, într-un editorial care însoţeşte articolul de prezentare a cercetării. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.