COD GALBEN: 01-12-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala - intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 - 60 km/h, îndeosebi în zona litorală și în deltă, temporar precipitații mai ales sub formă de ninsoare și lapoviță ce pot favoriza depuneri de polei. in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 01-12-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala ceață care va determina scăderea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Argeş, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 01-12-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala local ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Dolj, Județul Vâlcea, Județul Mehedinţi;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

În apele calde şi puţin adânci ale unei mări ce acoperea, acum 240 de milioane de ani, zona de sud-vest a Chinei, o reptilă acvatică asemănătoare unui delfin a atacat şi înghiţit o altă reptilă de dimensiuni aproape egale, întâlnire care s-a încheiat cu moartea ambelor animale, conform fosilelor celor două animale descoperite şi analizate recent de paleontologi, transmite joi Reuters.

O echipă de paleontologi a prezentat joi, în cadrul unui studiu, o fosilă găsită în provincia Guizhou din China, o descoperire ce dezvăluie cu detalii excepţionale o dramă produsă în Triasic.

Fosila descoperită are 5 metri lungime şi aparţine unui exemplar de Guizhouichthyosaurus, o specie de reptile marine din familia Ihtiozaurilor. Aceste animale aveau corpul asemănător delfinilor şi rechinilor-tigru, fără a avea însă înotătoarea dorsală caracteristică acestor animale marine. Propulsia prin apă era asigurată de patru membre puternice, adaptate ca nişte vâsle, iar gura era plină de dinţi extrem de puternici, dar neascuţiţi.

Spectaculozitatea descoperirii este legată de faptul că în stomacul acestui Guizhouichthyosaurus se afla partea superioară a unui Xinpusaurus, un tip de reptilă marină de 4 metri lungime, cu corpul asemănător unui dragon de Komodo, cu patru membre adaptate pentru deplasarea în mediul acvatic şi dinţi puternici pe care-i folosea pentru a sparge cochiliile scoicilor cu care se hrănea. În lupta cu Guizhouichthyosaurus, Xinpusaurus a fost decapitat şi înghiţit.

"Din păcate, nimeni nu a fost prezent atunci, să filmeze" dar este posibil să interpretăm ce s-a întâmplat când s-au întâlnit aceste două animale marine, a declarat unul dintre autorii acestui studiu, paleontologul Ryosuke Motani, de la Universitatea California din Davis.

Conform paleontologilor, pur şi simplu Guizhouichthyosaurus a înghiţit mai mult decât a putut tolera.

"Prada era mai uşoară decât prădătorul, dar rezistenţa pe care a opus-o a fost extrem de tenace", conform lui Motani. "Prădătorul a decapitat prada în timpul atacului, apoi i-a retezat şi coada, folosind mişcări de rostogolire (similare celor folosite de crocodili pentru a se hrăni) şi i-a înghiţit trunchiul cu ajutorul inerţiei şi gravitaţiei", a adăugat el.

Această luptă nu a rămas fără urmări pentru prădător, care a fost rănit mortal în zona gâtului. Vertebrele care formează gâtul ihtiozaurilor sunt foarte înguste, iar în urma luptei, acestea nu au mai putut să-i susţină craniul, iar prădătorul nu a mai putut respira şi a murit în scurt timp, nu departe de locul încleştării.

Fosila de Guizhouichthyosaurus prezintă semne ale faptului că gâtul animalului a fost rupt, iar prada din stomac prezintă semne minime de digestie, ceea ce arată că ihtiozaurul a murit la puţin timp după ce a înghiţit-o.

Astfel de fosile care amintesc de luptele dintre prădători şi pradă sunt foarte rare. Până în prezent au fost descoperite doar alte două astfel de fosile - cele ale unui Velociraptor care a murit odată cu prada sa, un Protoceratops, din Cretacic, şi respectiv al unui peşte uriaş din Cretacic, Xiphactinus, care a înghiţit un alt peşte de dimensiuni apropiate.

Guizhouichthyosaurus era cel mai mare prădător marin al timpurilor sale - cu aproximativ 10 milioane de ani înainte de apariţia dinozaurilor.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)

 

Sursa foto: iScience/Handout via REUTERS 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.