O planetă stâncoasă, de 39 de ori mai mare decât Pământul, a fost observată orbitând cu viteză ameţitoare o stea îndepărtată, astronomii concluzionând că ar putea fi nucleul rămas în urma unei planete mai mari decât Jupiter, care şi-a pierdut atmosfera gazoasă, relatează Reuters.

O echipă de cercetători a anunţat miercuri că aceasta este cea mai mare planetă stâncoasă descoperită vreodată şi totodată primul miez planetar observat, oferind o oportunitate unică pentru a înţelege mai bine interiorul unor gazoase gigantice precum Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar.

Planeta, denumită TOI-849b, orbitează o stea puţin mai mică şi mai rece decât Soarele, situată la 730 de ani-lumină de Pământ. Un an-lumină este echivalent cu distanţa străbătută de lumină pe parcursul unui an - circa 9,5 trilioane de kilometri.

Planetele gigantice gazoase sunt compuse dintr-un miez solid, înconjurat de o atmosferă vastă, în mare parte compusă din hidrogen şi heliu.

"Această planetă ar fi putut fi o gazoasă gigantică precum Jupiter, care şi-a pierdut ulterior învelişul exterior, printr-o evoluţie violentă. Aceasta ar fi putut fi cauzată de coliziunea cu o altă planetă, spre sfârşitul formării sale, sau mai târziu s-a aventurat prea aproape de steaua sa gazdă şi a fost dezvelită de atmosfera ei", a declarat astronomul David Armstrong de la Universitatea Warwick din Anglia, autor principal al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature.

Potrivit lui Armstrong, o teorie alternativă este aceea că planeta "a rămas blocată" în procesul de formare, "construind un nucleu, dar nereuşind să colecteze gazul la care ne-am aştepta în mod normal".

Diametrul său, de 43.500 de kilometri, este puţin mai mic decât cel al lui Neptun - cea mai mică dintre cele patru planete gazoase din sistemul nostru solar - dar cu mult mai mare decât cel al Pământului, de 12.700 de kilometri.

Această planetă orbitează steaua sa la o distanţă extrem de mică - mult mai aproape în comparaţie cu distanţa dintre Mercur, cea mai apropiată de centrul sistemului nostru solar, şi Soare - şi se roteşte de zece ori mai rapid decât Pământul, realizând o orbită completă la fiecare 18 ore.

"TOI-849b în sine este mult mai masivă decât ne aşteptam chiar şi de la un nucleu de gigantică gazoasă", a spus Armstrong, "şi acest lucru ar putea indica o nouă formare planetară sau o cale evolutivă pe care încă nu o înţelegem", a adăugat astronomul. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)