Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

O echipă de arheologi a anunţat posibila descoperire, în Islanda, a celei mai vechi aşezări vikinge cunoscute până în prezent, transmite miercuri Live Science.

Vechea "casă lungă" (longhouse), o structură folosită în comun de vikingi, descoperită în Islanda, ar fi putut face parte dintr-o aşezare de vară construită în anii 800, fiind cu câteva decenii mai veche decât perioada în care se credea că primii vikingi au pus piciorul pe ţărmul islandez. Această structură se afla îngropată sub una similară mai recentă, care ascundea numeroase comori din epocă, conform arheologului Bjarni Einarsson, coordonatorul şantierului arheologic.

"Casa comună mai recentă este şi cea mai bogată descoperită până acum în Islanda", a declarat Einarsson pentru Live Science. "Este greu să nu ajungem al concluzia că îi aparţinea unei căpetenii".

Casele lungi erau structuri din lemn de până la 75 de metri lungime şi 6 metri lăţime, ce erau folosite drept locuinţe comune în ţinuturile nordice, în perioada vikingă. Acestea erau împărţite în camere şi putea fi folosite în comun de mai multe familii. Focul se făcea în vetre din piatră, amplasate central, iar ocazional, în perioadele foarte reci, vikingii adăposteau în aceste structuri şi animale domestice, pentru a le proteja.

Ambele structuri au fost descoperite la Stöd, în apropiere de satul şi de fiordul Stödvarfjördur, în estul Islandei. Structura mai recentă datează din jurul anului 874 - corespunzând perioadei în care, conform istoricilor, vikingii s-au stabilit în Islanda. Conform miturilor şi legendelor din epocă, aceşti primi colonişti vikingi s-au refugiat pentru a scăpa de regele norvegian Harald Fairhair (personaj familiar celor care urmăresc seria de televiziune "Vikings"). Între rămăşiţele acestei structuri a fost găsit unul dintre cele mai valoroase tezaure vikinge descoperite în Scandinavia.

Acest tezaur conţine mărgele ornamentale, argint şi monede vechi, conform lui Einarsson. Unele monede, din argint, provin din Orientul Mijlociu, în timp ce altele sunt de provenienţă romană. De asemenea, tezaurul cuprindea şi numeroase bucăţi rupte din obiecte din argint, fiind cunoscut obiceiul vikingilor de a împărţi între ei prada rupând pur şi simplu în bucăţi obiectele din metale preţioase.

Săpăturile desfăşurate în perimetrul structurii ce avea 40 de metri lungime au dus şi la descoperirea de mărgele decorative realizate din sticlă, inele, precum şi un mic fragment dintr-un obiect din aur. Locuitorii acestei aşezări au obţinut probabil aceste obiecte prin troc, oferind la schimb piei şi carne de balenă şi de focă, resurse foarte preţuite în acea perioadă în întreaga Scandinavie.

Ascunsă sub această structură, arheologii au descoperit o "casă lungă" şi mai veche. Analizele chimice şi de altă natură au indicat că aceasta din urmă ar fi fost construită în jurul anului 800, cu mult înainte de primele aşezări permanente din Islanda.

Bjarni Einarsson este de părere că această structură mai veche este de fapt o aşezare de vară, ce era locuită probabil doar până la apropierea iernii de către vânători de foci şi balene şi de pescari.

Această structură mai veche este şi una dintre cele mai mari "case lungi" descoperite vreodată în Islanda. Una dintre particularităţile sale este că adăpostea şi atelierul unui fierar - singura fierărie descoperită într-o astfel de structură vikingă din Islanda.

Tabăra din Stöd era similară ca dimensiuni şi funcţie cu aşezarea vikingă descoperită la L'Anse aux Meadows, în regiunea canadiană Newfoundland, ce a fost datată în jurul anului 1000.

"Acesta era modelul de colonizare folosit de vikingi atunci când descopereau insulele din Atlantic. Mai întâi amenajau tabere de vară, iar apoi ridicau aşezări permanente", conform lui Einarsson.

Bjarni Einarsson conduce o firmă privată de arheologie de peste 20 de ani, iar din 2009 a excavat aşezarea vikingă de la Vogur, pe coasta vestică a Islandei, ce a fost ridicată de vânătorii vikingi de morse - animale foarte căutate pentru fildeş, piei, carne şi grăsime.

Einarsson a descoperit ruinele de la Stöd în 2007 şi a început săpăturile în sit în 2015. Şantierul arheologic este susţinut financiar de Fondul Arheologic al Islandei, autorităţi, companii şi localnici. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)

 

Sursa foto: Live Science

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.