COD PORTOCALIU: 25-09-2020 ora 11 Intre 26 septembrie, ora 09:00 – 27 septembrie, ora 03:00Fenomene vizate se va semnala 26 septembrie, ora 09:00 – 27 septembrie, ora 03:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sonda europeană Solar Orbiter (SolO) a efectuat luni prima trecere prin punctul cel mai apropiat de Soare, ajungând la o distanţă de doar 77 milioane de kilometri de acesta, relatează BBC.

SolO a fost lansată în februarie şi are misiunea de a ne ajuta să înţelegem ce se află la baza comportamentului dinamic al corpul ceresc central al sistemului nostru planetar.

Trecerea prin cel mai apropiat punct al orbitei sale faţă de Soare, cunoscută sub numele de periheliu, face ca sonda să se afle între orbitele lui Venus şi Mercury.

În următorii ani, SolO se va apropia şi mai mult, ajungând până la 43 de milioane de kilometri de Soare.

Până în prezent, doar cinci alte misiuni s-au aventurat şi mai mult în profunzimea sistemului solar: Mariner 10, Helios 1 şi 2, Messenger şi Sonda Solară Parker.

Pământul orbitează, în medie, la 149 milioane de kilometri de Soare.

SolO aparţine Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) şi a fost asamblată în Marea Britanie de compania aerospaţială Airbus.

În cele patru luni de la lansare, sonda a trecut printr-o fază de verificare. Inginerii au controlat toate sistemelor sondei şi au pus în funcţiune cele zece instrumente ştiinţifice ale acesteia.

Mai este un an până la debutul operaţiunilor de rutină ale suitei complete de experimente de la bord, însă magnetometrul (MAG) SolO este deja în funcţiune. Situat la capătul unui braţ lung aflat în partea din spate a sondei, MAG sesizează câmpurile magnetice din vântul solar - fluxul de particule încărcate emanat de Soare. Instrumentul detectează deja perturbările rezultate în urma exploziilor solare importante, numite ejecţii de masă coronară, pe lângă valurile şi turbulenţele obişnuite.

"Am pornit, la 24 februarie; avem deja peste 2 miliarde de vectori de câmp magnetic. Avem o echipă ştiinţifică fericită şi ocupată, care se ocupă de date", a declarat profesorul Tim Horbury, cercetător principal care se ocupă de MAG la Imperial College London.

Unul dintre motivele pentru care instrumentul grupului britanic a fost pornit atât de devreme este pentru a-i permite să facă distincţia între câmpurile magnetice generate de echipamentele de la bordul sondei. Acest semnal este redus, însă trebuie eliminat din datele obţinute de la Soare pentru a rafina detaliile informaţiilor înregistrate.

Startul timpuriu a oferit, de asemenea, echipei londoneze şansa de a realiza un studiu în tandem cu magnetometrul misiunii BepiColombo a ESA. Această sondă a survolat în aprilie Terra în drum spre Mercur. Cele două misiuni apropiate au putut efectua astfel unele detecţii din mai multe puncte ale vântului solar. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu sonda solară Parker a NASA, la o distanţă mult mai mare. Această misiune americană este pe cale să facă unele ''scufundări'' în apropierea Soarelui (la 7 iunie a trecut la doar 19 milioane de kilometri de corpul ceresc).

''Suntem în prezent parte din constelaţia de nave spaţiale care zboară în jurul Soarelui", a declarat Horbury pentru BBC News.

Următorul eveniment major pentru SolO este o trecere prin apropierea Venus, care va fi realizată pentru a ajuta la ajustarea spiralei sale către corpul ceresc central al sistemului nostru. Acest eveniment se va produce la sfârşitul lunii decembrie, iar sonda va trece la aproximativ 500.000 de kilometri de suprafaţa planetei.

Etapa ştiinţifică a misiunii urmează să înceapă în 2021, când toate cele zece instrumente de la bordul SolO, inclusiv dispozitivele de captare a imaginilor, vor începe observaţiile.

''Am fost atât de emoţionat la lansare'', a mărturisit Horbury. "Cred că cu cât ştii mai multe despre un proiect, cu atât ştii mai multe despre lucrurile care pot merge prost. Dar Solar Orbiter este acolo, funcţionează şi va avea un succes fantastic'', a adăugat specialistul.

Sonda Solar Orbiter, rezultatul unei colaborări între NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), şi-a început la 9 februarie lungul drum spre Soare.

Solar Orbiter va avea nevoie de aproximativ doi ani de la lansare pentru a ajunge pe orbita operaţională stabilită în jurul Soarelui, de unde va surprinde imagini fără precedent ale polilor solari.

Solar Orbiter va face 22 de treceri prin periheliu în următorii 10 ani.

O altă sondă aparţinând NASA, Ulysses, a survolat polii Soarelui, însă nu a avut la bord instrumente imagistice. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.