COD GALBEN: 02-07-2020 ora 10 Intre 02 - 03 iulie se va semnala caniculă şi disconfort termic COD PORTOCALIU: 02-07-2020 ora 10 Intre 02 iulie, ora 18:00 – 03 iulie, ora 06:00 se va semnala instabilitate atmosferică accentuată COD GALBEN: 02-07-2020 ora 10 Intre 03 iulie, ora 06:00 – 04 iulie, ora 10:00 Fenomene vizate se va semnala 03 iulie, ora 06:00 – 04 iulie, ora 10:00 Fenomene vizate COD ROSU: 02-07-2020 ora 18 Intre 18:20 si 19:00 se va semnala grindină de dimensiuni medii și mari, intensificări puternice ale vântului, averse torențiale ce vor cumula 35...45 l/mp, descărcări electrice in Județul Arad;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ciclul de formare al sateliţilor naturali poate explica orbita uşor înclinată a lui Deimos, una dintre cele două luni ale planetei Marte, conform unui nou studiu, transmite miercuri Space.com.

Marte are două luni pe orbită: Phobos şi Deimos. Timp de mai mulţi ani, oamenii de ştiinţă au fost de părere că ambii sateliţi naturali sunt de fapt nişte asteroizi care s-au apropiat prea mult de Marte şi au rămas prizonieri pe orbita acestei planete. Însă noul studiu arată că dacă Deimos ar fi fost un asteroid capturat de câmpul gravitaţional al lui Marte, el ar fi trebuit să aibă o altă orbită.

Deimos este foarte puţin înclinat spre ecuatorul lui Marte, cu doar 2 grade - o diferenţă atât de mică faţă de planul orbital normal încât numeroşi oameni de ştiinţă nici nu au luat în considerare acest lucru.

"Faptul că orbita lui Deimos nu se află în exact acelaşi plan cu ecuatorul lui Marte a fost considerat un aspect neimportant şi nimeni nu a încercat să explice de ce stau lucrurile aşa", a comentat coordonatorul acestui studiu, Matija Cuk, cercetător la Institutul SETI. "Dar odată ce am avut o idee nouă şi importantă şi am examinat situaţia cu alţi ochi, înclinarea orbitei lui Deimos şi-a dezvăluit marele secret", a adăugat ea.

Ideea cea nouă a venit din analiza mişcării orbitale a celuilalt satelit marţian, Phobos, care coboară încet, în spirală spre Planeta Roşie. În cele din urmă, Phobos va ajunge atât de aproape de Marte încât gravitaţia planetei îl va sfărâma, formându-se un inel în jurul lui Marte.

Coautorii acestui studiu - David Minton, profesor la Purdue University şi Andrew Hesselbrock, student doctoral la aceeaşi universitate - sugerează că ceea ce urmează să se întâmple în viitorul îndepărtat cu Phobos nu este un eveniment singular pentru Marte. Ei susţin că după ce Phobos va fi distrus de gravitaţia lui Marte, fragmente din el se vor coagula pentru a forma o nouă lună pe orbita planetei. Acelaşi lucru, conform studiului, nu s-a întâmplat doar cu Phobos, ci s-a mai întâmplat şi cu cel puţin o altă lună în trecutul lui Marte.

"Această teorie a ciclicităţii sateliţilor marţieni propune un element crucial care explică înclinarea orbitală a lui Deimos: o lună nou-născută se îndepărtează de inelul din care s-a format şi de Marte în direcţia opusă celei în care coboară în prezent Phobos spre planetă, din cauza interacţiunilor gravitaţionale cu Marte", conform unui comunicat al Institutului SETI.

"O lună care migrează spre exterior de la marginea inelelor poate intra într-o o aşa-numită rezonanţă orbitală, în care perioada orbitală a lui Deimos este de trei ori cea a celeilalte luni. Putem susţine că doar o lună care se deplasează spre exteriorul (acestui sistem) ar fi putut să influenţeze puternic (orbita lui) Deimos, ceea ce înseamnă că Marte trebuie să fi avut un inel care a împins luna din interior spre exterior", conform comunicatului.

Această lună ipotetică care a migrat spre exterior ar fi trebuit să fie imensă - de aproximativ 20 de ori mai masivă decât Phobos. Conform teoriei, Phobos ar fi cu două generaţii mai tânără decât această lună, care s-a sfărâmat şi s-a reformat de două ori până în prezent - cea de-a doua reformare a dus la apariţia lui Phobos. De asemenea, vârsta lui Phobos susţine această teorie. Dacă Deimos are miliarde de ani vechime, Phobos are în jur de 200 de milioane de ani, ceea ce înseamnă că s-a format pe când dinozaurii stăpâneau Pământul.

Deocamdată, nicio sondă spaţială nu s-a apropiat suficient de sateliţii lui Marte pentru a testa teoriile geologice cu privire la formarea lor, însă acest lucru se va schimba în curând. Agenţia spaţială niponă (JAXA) doreşte să trimită o misiune spre Phobos în 2024. Această misiune va purta denumirea Martian Moons Exploration (MMX) şi dacă totul va decurge conform planurilor, MMX va culege o mostră de pe Phobos şi o va aduce pe Pământ.

Acest studiu a fost prezentat cu ocazia celei de-a 236-a întruniri a Societăţii Astronomice Americane, ce se desfăşoară în spaţiul virtual până la 3 iunie. O lucrare bazată pe acest studiu a fost acceptată pentru publicare în Astrophysical Journal Letters. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)

 

Sursa foto: Space.com

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.