Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Zone de pe suprafaţa Lunii au fost "forjate" de impacturi violente ale meteoriţilor, conform unui studiu publicat luni în jurnalul Nature Astronomy, citat de UPI.

Analiza unei roci selenare, adusă pe Pământ de astronauţi din cadrul misiunii Apollo 17 din 1972 a agenţiei spaţiale americane NASA, a relevat prezenţa unor minerale ce nu se pot forma decât la temperaturi de peste 2.300 de grade Celsius - genul de temperaturi generate de evenimente constând în impacturi puternice.

Cercetătorii au descoperit dovezi ale unei faze specifice a zirconiului în interiorul rocii selenare, o fază produsă doar la temperaturi ridicate. Mineralul a revenit între timp la stadiul de baddeleyită, însă "amprenta" fazei sale de zirconiu cubic a rămas imprimată în structura cristalelor de baddeleyită. Oamenii de ştiinţă au reuşit să stabilească vechimea baddeleyitei la 4,3 miliarde de ani, ceea ce sugerează că Luna a cunoscut o serie de impacturi puternice în această perioadă.

Cercetătorii s-au întrebat multă vreme ce a condus la diversitatea unică a tipurilor de roci de pe suprafaţa Lunii.

Specialiştii nu cunosc deocamdată cu certitudine ce a determinat amestecarea straturilor exterioare şi interioare ale Lunii la începutul formării acesteia, însă cercetarea recentă sugerează existenţa unei perioade de "bombardament" puternic, cauzat de meteoriţi mari care ar fi jucat un rol important în acest sens.

"Rocile de pe Pământ sunt reciclate în mod constant, însă Luna nu prezintă tectonica plăcilor sau vulcanism, astfel încât este posibilă conservarea rocilor mai vechi", a explicat Lee White de la Royal Ontario Museum (ROM) şi principalul autor al studiului, citat într-un comunicat de presă.

"Studiind Luna, putem înţelege mai bine istoria timpurie a planetei noastre. Dacă impacturile mari, super-încinse, creau roci pe Lună, acelaşi proces s-a petrecut probabil şi aici pe Pământ", a spus White.

Fragmentele de baddeleyită analizate de oamenii de ştiinţă măsurau mai puţin de un milimetru lungime, însă acestea au o importanţă "semnificativă", după cum subliniază oamenii de ştiinţă.

"Acest mic grăunte deţine în continuare dovezi ale formării unui bazin de impact cu diametrul de sute de kilometri", a declarat Ana Cernok din cadrul ROM. "Acest lucru este semnificativ deoarece nu putem observa nicio dovadă a acestor impacturi străvechi pe Pământ", a adăugat ea. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.