Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Viitorul Telescop Spaţial James Webb, a cărui lansare este programată pentru 30 martie 2021, este deseori denumit înlocuitorul lui Hubble, însă, potrivit specialiştilor de la NASA, cel mai potrivit termen ar fi succesor, întrucât obiectivele sale ştiinţifice au fost stimulate de rezultatele obţinute de Hubble.

Prezentare

Descoperirile făcute de Hubble au creat nevoia acoperirii unei game mai largi de lungimi de undă care să permită cercetătorilor scrutarea unor zone cosmice "mai îndepărtate" decât cele relevate până în acest moment, potrivit nasa.org. Obiectele aflate o distanţă mai mare suferă un fenomen denumit "deplasare spre roşu", când lumina pe care acestea o emit se deplasează dinspre spectrul ultraviolet şi optic către aproape infraroşu. De aceea, observarea unor astfel de obiecte îndepărtate (cum ar fi primele galaxii formate în Univers) necesită un telescop dotat cu infraroşu.

 


Acesta este un alt argument pentru care Webb nu este un înlocuitor al lui Hubble. Webb va analiza în primul rând universul în infraroşu, în timp ce Hubble îl studiază în principal la lungimi de undă optice şi ultraviolete (deşi acest instrument deţine de asemenea capacităţi în infraroşu). Webb este totodată dotat cu o oglindă mai mare decât cea a lui Hubble. Spectrul mai vast de lumină din care îşi culege informaţiile înseamnă că Webb poate aduce date despre momente mai îndepărtate din istoria universului, depăşind astfel posibilităţile lui Hubble. Hubble se află pe o orbită foarte apropiată de Terra, în timp ce Webb se va afla la 1,5 milioane de kilometri depărtare, în al doilea punct Lagrange (L2).

 

Lungimi de undă

Webb va face în principal observaţii în infraroşu şi va fi dotat cu patru instrumente ştiinţifice pentru a capta imagini şi spectre ale obiectelor astronomice. Aceste instrumente vor oferi o acoperire de lungimi de undă cuprinse între 0,6 şi 28 de micrometri sau microni (un micron este a 1/1000000 parte dintr-un metru ). Partea în infraroşu a spectrului electromagnetic cuprinde lungimi de undă de la circa 0,75 microni la câteva sute de microni. Acest lucru înseamnă că instrumentele Webb vor funcţiona în principiu în gama de infraroşu a spectrului electromagnetic cu capacităţi de asemenea în spectrul vizibil (în special de la partea de roşu la partea de galben a spectrului vizibil).

Instrumentele de pe Hubble au capacitatea de a observa o mică porţiune din spectrul infraroşu, cuprinsă între 0,8 şi 2,5 microni, dar capacităţile sale principale sunt în părţile vizibile şi ultraviolet ale spectrului, de la 0,1 la 0,8 microni.

De ce sunt observaţiile în infraroşu atât de importante pentru astronomie? Stelele şi planetele care abia s-au format stau ascunse în spatele unui cocon de praf care absoarbe lumina vizibilă (un fapt valabil şi pentru obiectele aflate în centrul galaxiei). Cu toate acestea, lumina infraroşie emisă de aceste regiuni poate penetra învelişul de praf şi dezvălui ceea ce se ascunde în interior.

Dimensiuni

Webb va fi prevăzut cu o oglindă principală având un diametru de 6,5 metri, care îi va oferi o suprafaţă de colectare a datelor semnificativ mai mare în comparaţie cu oglinzile disponibile la generaţia curentă de telescoape spaţiale. Oglinda telescopului Hubble, mult mai mică, are un diametru de 2,4 metri şi o suprafaţă care colectează date de 4,5 metri pătraţi, ceea ce înseamnă că Webb dispune de o suprafaţă de colectare a datelor de 6,25 de ori mai mare. Webb va avea un câmp vizual mai amplu decât camera NICMOS a telescopului Hubble (acoperind o suprafaţă de circa 15 ori mai mare) şi va avea o rezoluţie spaţială semnificativ mai ridicată decât cea de care dispune Telescopul Spaţial Spitzer, care face observaţii în infraroşu.

Suprafaţa scutului solar al lui Webb este de circa 22 de metri x 12 metri. Scutul solar este aproximativ de mărimea unui teren de tenis.

 



Sursa foto: Northrop Grumman / scitechdaily.com
 


 

Orbită

Pământul se află la o distanţă de 150 de milioane de kilometri faţă de Soare, iar Luna orbitează Terra la o distanţă de circa 384.500 de kilometri. Telescopul Spaţial Hubble orbitează Pământul la o altitudine de circa 570 de kilometri. În schimb, Webb nu se va roti în jurul Pământului, ci se va afla la punctul Lagrange L2 din sistemul Soare-Pământ, la o depărtare de 1,5 milioane kilometri. Întrucât Hubble se află pe o orbită terestră, lansarea sa în spaţiu a fost făcută cu ajutorul unei rachete. Webb va fi lansat de la bordul unei rachete Ariane 5 şi, pentru că nu va fi plasat pe o orbita terestră, nu este prevăzut ca racheta să realizeze lucrări de mentenanţă pentru telescop.

La punctul L2, scutul solar al telescopului Webb va bloca lumina Soarelui, Pământului şi Lunii. Acest lucru va ajuta telescopul să se menţină la o temperatură optimă, un fapt esenţial pentru un instrument cu infraroşu. Odată cu Pământul care orbitează Soarele, Webb va orbita la rândul său, rămânând în acelaşi timp într-o poziţie fixă în relaţie cu sistemul Pământ-Soare.

 


Sursa foto: nasa.gov


 

Cât de departe va scruta Webb?

Având în vedere timpul de care lumina are nevoie pentru a parcurge distanţa de la un punct la altul, cu cât un obiect este mai îndepărtat, cu atât vârsta sa este mai mare.

În principal, Hubble poate analiza echivalentul unor "galaxii copil", în timp ce telescopul Webb va putea detecta "galeriile nou-născute". Unul dintre motivele pentru care Webb va putea vedea galaxii mai străvechi se datorează telescopului său cu lumină infraroşie. Universul (şi prin urmare galaxiile din care este alcătuit) se află într-o continuă expansiune. Potrivit teoriei generale a relativităţii formulată de Einstein, expansiunea universului înseamnă că spaţiul dintre obiecte se extinde, făcând ca acestea să se îndepărteze unele de altele. Mai mult, lumina din acel spaţiu se va extinde de asemenea, iar lungimea de undă se transformă în lungimi de undă mai mari. Acest lucru poate face ca obiectele îndepărtate să pară foarte difuze (sau invizibile) la lungimi de undă vizibile întrucât lumina ajunge la noi sub formă de raze infraroşii. Telescoape cu lumină infraroşie, asemenea lui Webb, sunt ideale pentru observarea acestor galaxii străvechi.


Care este diferenţa dintre Hubble şi Herschel?

Observatorul Spaţial Herschel (activ în perioada 2009-2013) a fost un telescop cu infraroşu construit de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi a orbitat de asemenea punctul L2 (acolo unde va fi instalat Webb).

Principala diferenţă dintre Webb şi Herschel este frecvenţa lungimii de undă: în cazul lui Webb, aceasta este cuprinsă între 0,6 şi 28,5 microni; în ceea ce priveşte telescopul Herschel, spectrul este cuprins între 60 şi 500 de microni. Webb este de asemenea mai mare, cu o oglindă de 6,5 metri în comparaţie cu cea de 3,5 metri a lui Herschel.

Frecvenţa diferită a lungimilor de undă a fost aleasă pentru a servi unor scopuri ştiinţifice diferite: Herschel a scrutat orizontul în căutarea obiectelor aflate la cea mai mare depărtare - galaxii active formatoare de stele, care emit cea mai mare parte din energie în infraroşu îndepărtat. Misiunea lui Webb va fi de a descoperi primele galaxii, care s-au format în universul timpuriu, obiectiv pentru care este nevoie de o sensibilitatea extremă în infraroşul apropiat.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.