Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Telescopul Spaţial Hubble colaborează uneori cu comunitatea astronomilor din lumea întreagă pentru a explora Universul, participând la cercetări realizate de oameni de ştiinţă care coordonează alte misiuni spaţiale, precum cele în care sunt implicate Observatorul de raze X Chandra (Chandra X-ray Observatory), Telescopul Spaţial Spitzer (Spitzer Space Telescope), Observatorul de Unde Gravitaţionale prin Interferometrie Laser (Laser Interferometer Gravitational-wave Observatory - LIGO), sonda New Horizons, dar şi viitorul telescop spaţial James Webb, potrivit hubblesite.org.

Telescopul Hubble şi-a făurit o veritabilă tradiţie în a colabora cu alte misiuni spaţiale şi terestre pentru a răspunde unora dintre cele mai presante întrebări astronomice din timpurile noastre. Capacităţile unice ale telescopului Hubble reprezintă un element de o importanţă critică şi care îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine structura Universului. Colaborările sale cu alte telescoape şi dispozitive spaţiale produc adeseori o nouă ştiinţă, care reprezintă mai mult decât suma părţilor sale.

 



Chandra X-ray Observatory şi Spitzer Space Telescope

Regiunile diferite ale spectrului electromagnetic oferă oamenilor de ştiinţă "ferestre" distincte prin care aceştia pot studia Universul. Pe lângă capacitatea de a vedea lumina vizibilă şi în infraroşu, Hubble deţine şi abilitatea exclusivă de a vizualiza şi spectrul ultraviolet datorită instrumentelor sale speciale şi poziţionării lui la mare înălţime deasupra atmosferei Pământului.

Alte telescoape plasate în spaţiu - precum Chandra X-ray Observatory, care analizează radiaţia X, şi Spitzer Space Telescope, folosit pentru a observa spectrul infraroşu - deţin alte capacităţi speciale. Adeseori, Hubble poate să facă noi descoperiri ştiinţifice bazându-se pe rezultatele interesante obţinute de observatoare terestre şi spaţiale, în contextul în care o serie de detalii spaţiale şi acoperirea unei lungimi de undă pot fi furnizate doar de celebrul telescop lansat pe orbită în 1990, deschizând astfel porţile către domenii de cercetare complet noi. Pentru a facilita aceste cercetări colaborative, astronomii din lumea întreagă pot solicita acces pentru anumite perioade de timp la datele furnizate de Hubble, prin intermediul observatoarelor partenere şi viceversa.

Whirlpool Galaxy (Galaxia Volburei) este o magnifică galaxie în spirală, care a fost studiată în diverse lungimi de undă ale spectrului luminos de programul Great Observatories (Marile Observatoare) al NASA. Specialiştii americani au combinat imagini bidimensionale şi tridimensionale pentru a diferenţia şi a compara observaţii diferite realizate în infraroşu (Spitzer Space Telescope), spectrul vizibil (Hubble Space Telescope) şi raze X (Chandra X-ray Observatory). În aceste benzi spectrale, fiecare regiune a lungimii de undă ilustrează o componentă diferită a stelelor, gazelor şi prafului cosmic din galaxia menţionată. Prin separarea şi combinarea a şapte imagini realizate în mai multe lungimi de undă, astronomii au obţinut o perspectivă mai amplă şi mai bogată asupra structurii detaliate a unei galaxii în spirală.

LIGO

Detectarea undelor gravitaţionale şi a particulelor neutrino a oferit oamenilor de ştiinţă noi modalităţi de observare a Universului, dincolo de detectarea luminii cu ajutorul telescoapelor. În această nouă eră a astronomiei, observaţiile fine şi de înaltă rezoluţie obţinute de Hubble vor fi corelate cu cele transmise de alţi "mesageri de informare" pentru a alcătui o imagine mai clară şi mai detaliată asupra Universului.

De exemplu, Laser Interferometer Gravitational-wave Observatory (LIGO) studiază Universul prin intermediul undelor gravitaţionale - fluctuaţii apărute în continuul spaţiu-timp. Pe măsură ce LIGO detectează tot mai multe coliziuni între stele neutronice sau identifică explozii ale unor stele masive, doar observaţiile sensibile făcute de Hubble în spectrul ultraviolet pot analiza structura chimică a sursei de unde gravitaţionale prin intermediul spectroscopiei în ultraviolet.

Potrivit NASA, primul semnal al unei unde gravitaţionale provenite dintr-o fuziune de stele neutronice a fost detectat de LIGO pe 17 august 2017. El a fost însoţit de raze gamma şi alte tipuri de fascicule luminoase, permiţând astronomilor să localizeze pentru prima dată o sursă de unde gravitaţionale.

Telescopul Hubble a fotografiat strălucirea generată de acea coliziune titanică şi a localizat o erupţie solară asociată, denumită "kilonova". Hubble a remarcat că acea explozie luminoasă s-a diminuat pe parcursul a şase zile, conform unor observaţii pe care le-a realizat pe 22, 26 şi 28 august 2017.

Sonda New Horizons

Deşi Hubble este cel mai adesea asociat cu observarea spaţiului îndepărtat, telescopul spaţial a monitorizat şi evenimente petrecute în interiorul Sistemului Solar. Unele dintre fenomenele observate de Hubble în jurul planetelor învecinate Terrei au inclus evenimente meteorologice - monitorizarea unor furtuni care se formează şi apoi se disipează pe suprafaţa acestor corpuri cereşti. De asemenea, Hubble a contribuit la dezvoltarea ştiinţei, ajutându-i pe cercetători să înţeleagă mai bine istoria Sistemului Solar prin observări ale planetelor, sateliţilor naturali ai acestora şi ai altor corpuri cereşti de dimensiuni mai mici.

Aceste monitorizări au ajutat misiuni spaţiale, precum cea a sondei New Horizons, să plănuiască survolări ale unor corpuri cereşti din Centura Kuiper, cum a fost cazul asteroidului Ultima Thule (486958 Arrokoth), şi au oferit rezultate care au inspirat noi misiuni ştiinţifice, precum identificarea unor gheizere de apă pe unul dintre sateliţii planetei Jupiter, Europa.

Telescopul Spaţial Hubble a detectat prezenţa unor gheizere care erup pe satelitul Europa. Oamenii de ştiinţă au emis speculaţii potrivit cărora acest fenomen ar fi o dovadă circumstanţială ce atestă prezenţa unor materii care sunt expulzate de sub suprafaţa acoperită cu gheaţă a acelui corp ceresc. Materia ejectată în spaţiu ar putea fi asociată cu oceanul global care se crede că ar exista sub crusta îngheţată ce acoperă Europa. Gheizerele în cauză oferă o bună oportunitate pentru instrumentele ştiinţifice, precum sondele spaţiale, să capteze în timpul unor survolări mai multe mostre din acea materie aflată în oceanul de pe Europa, în încercările oamenilor de ştiinţă de a găsi forme de viaţă pe acel satelit îndepărtat.

Telescopul spaţial James Webb

Hubble reprezintă în acelaşi timp şi o parte importantă din viitorul astronomiei, urmând să lucreze în colaborare cu următoarea generaţie de telescoape spaţiale. Viitorul telescop spaţial James Webb dezvoltat de NASA va fi primul observator spaţial din lume dedicat radiaţiei infraroşii, construit în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi cu Agenţia Spaţială Canadiană. El va acoperi lungimi de undă mai mari decât cele analizate de Hubble şi va dispune de o sensibilitate considerabil îmbunătăţită în comparaţie cu precedentele misiuni ce au vizat spectrul infraroşu.

Webb îşi va uni forţele cu capacităţile unice deţinute de Hubble în spectrele ultraviolet, vizibil şi infraroşu pentru a oferi oamenilor de ştiinţă o perspectivă nouă, nemaivăzută şi mai cuprinzătoare asupra Universului.

Lansarea Telescopului Spaţial James Webb este programată pentru 30 martie 2021.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.