Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

 Descoperirile realizate de telescopul spaţial Hubble, aflat de 30 de ani pe orbita Pământului, sunt considerate de comunitatea astronomilor cel puţin la fel de importante ca descoperirile realizate în urmă cu mai bine de 400 de ani de vizionarul om de ştiinţă italian Galileo Galilei.

La fel ca gestul lui Galileo Galielei de a-şi îndrepta telescopul spre cerul nopţii, lansarea Telescopului Spaţial Hubble în cala navetei spaţiale Discovery, în 1990, a reprezentat o revoluţie în astronomie.

Construit în cadrul unui parteneriat între NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), Hubble orbitează Pământul de la distanţa de 547 de kilometri, departe de atmosfera care blochează anumite lungimi de undă ale luminii venite din cosmos. De la această înălţime orbitală, Hubble poate detecta şi observa fenomene astronomice şi corpuri cereşti cu o claritate neegalată de observatoarele terestre.

Prezentăm în continuare câteva dintre cele mai importante descoperiri realizate cu ajutorul lui Hubble, conform informaţiilor publicate de NASA.

Studierea planetelor şi lunilor exterioare

Sursa foto: R. Evans, J. Trauger, H. Hammel and the HST Comet Science Team, and NASA /  nasa.gov


 

Planetele exterioare sunt cele patru planete ale Sistemului Solar aflate dincolo de Centura de asteroizi: Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Telescopul Hubble a fost martor la câteva impacturi cu Jupiter produse de corpuri cereşti minore din Sistemul Solar. Cea mai recentă coliziune observată de Hubble s-a produs în 2009, când un asteroid a plonjat în atmosfera lui Jupiter şi a format la nivelul acesteia o temporară pată întunecată de mărimea Oceanului Pacific. În 1994, Hubble a asistat la momentul în care 21 de fragmente desprinse din Cometa Shoemaker-Levy 9 au bombardat succesiv această planetă gazoasă uriaşă - a fost pentru prima dată când astronomii au putut să vizualizeze un astfel de eveniment cosmic. Fiecare impact a format cicatrici negre temporare în atmosfera planetei Jupiter.

Jupiter este renumită şi pentru a sa Mare Pată Roşie, o furtună uriaşă de mărimea Terrei, care este vizibilă fără întrerupere pe planeta noastră încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Acea pată impresionantă şi-a micşorat însă dimensiunile în ultimii 90 de ani. Astronomii îl folosesc în prezent pe Hubble cu regularitate pentru a măsura dimensiunea Marii Pete Roşii şi pentru a afla motivele pentru care aceasta pare să se afle într-un proces de disipare lentă.

Hubble a produs, de asemenea, primele imagini cu strălucitoarele aurore de la polii nordici şi sudici ai planetelor Saturn şi Jupiter. Aurorele sunt un fel de cortine strălucitoare de lumină, ce apar în atmosfera înaltă a unei planete care deţine un câmp magnetic. Ele se produc atunci când particulele încărcate electric prinse în câmpul magnetic spiralează cu viteze mari către cei doi poli magnetici. Când acele particule ating atmosfera înaltă, interacţionează cu atomii şi moleculele de acolo, făcându-le să strălucească în urma unui proces similar celui în care se produce lumina fluorescentă.

Lunile lui Jupiter au oferit la rândul lor indicii preţioase oamenilor de ştiinţă aflaţi în căutarea unor forme de viaţă dincolo de Terra. Hubble a furnizat cea mai bună dovadă de până acum ce atestă prezenţa unui ocean de apă sărată sub o crustă de gheaţă pe Ganymede, cea mai mare lună din Sistemul Solar, prin detectarea unei activităţi specifice la nivelul aurorelor de pe acest corp ceresc. Cercetătorii estimează că acel ocean acoperit de o crustă de gheaţă conţine mai multă apă decât toată cantitatea de apă prezentă pe suprafaţa Terrei. Hubble a înregistrat şi dovezi ale unor modificări tranzitorii în atmosfera de pe Europa, un alt satelit natural al planetei Jupiter. Astronomii suspectează că acele perturbaţii sunt cauzate de coloane de gaz ejectate din oceanul acoperit de o crustă de gheaţă. Identificarea corpurilor cereşti care deţin apă în stare lichidă este crucială pentru găsirea unor lumi locuibile dincolo de Terra şi pentru misiunile de căutare a unor forme de viaţă.

Monitorizarea evoluţiei în Centura de asteroizi

Sursa foto: NASA, ESA and D. Jewitt (UCLA) / nasa.gov


 

Asteroizii nu se ciocnesc doar cu planete precum Jupiter şi Terra, ci şi între ei. Astronomii din echipa telescopului Hubble au asistat la un astfel de impact în Centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter, un rezervor de materie solidă rămasă nefolosită în timpul formării Sistemului Solar. Observaţiile produse de Hubble au arătat un tipar bizar, în forma literei X, de structuri filamentare în apropiere de centrul unui corp cosmic care lasă în urma sa dâre de praf. Acea structură completă sugerează că obiectul respectiv, de mici dimensiuni, este rezultatul unei coliziuni frontale între doi asteroizi care se deplasau în spaţiu cu viteze de cinci ori mai mari decât cea a unui glonţ de puşcă. Astronomii bănuiau de multă vreme că Centura de asteroizi se erodează în urma coliziunilor, însă o astfel de ciocnire nu fusese văzută niciodată.

O altă descoperire făcută de Hubble în Centura de Asteroizi a vizat un obiect cosmic cu o formă unică: un asteroid cu şase cozi de praf (asemănătoare cometelor), care ţâşnesc simultan din el şi oferă iluzia spiţelor unei roţi de bicicletă. Astronomii au fost uimiţi de aspectul neobişnuit al asteroidului. Spre deosebire de ceilalţi, care apar pe boltă ca simple puncte luminoase, acel asteroid seamănă cu un aspersor rotativ pentru gazon. Modelele computerizate dedicate acestui corp cosmic sugerează că cele şase cozi ale sale s-ar fi format în urma unei serii de ejectări în spaţiu a unor coloane de praf.

Găsirea zonelor de construcţie planetară

Sursa foto: R. Evans, J. Trauger, H. Hammel and the HST Comet Science Team, and NASA /  nasa.gov


 

Astronomii l-au utilizat pe Hubble pentru a confirma că planetele se formează în interiorul discurilor de praf galactic aflate în jurul stelelor. Prima dată, telescopul a monitorizat discurile unor protoplanete aflate în jurul a aproape 200 de stele din strălucitoarea Nebuloasă Orion. Orientându-se apoi şi spre alte stele apropiate de pe bolta cerească, Hubble a finalizat cea mai amplă şi mai detaliată cercetare imagistică în spectrul luminos vizibil realizată vreodată asupra discurilor de praf galactic, create cel mai probabil prin coliziuni între rămăşiţe cosmice ale procesului de formare a planetelor.

Două stele ilustrează în special aceste descoperiri: TW Hydrae şi Beta Pictoris. Utilizând o mască pentru a bloca lumina puternică a stelei, inginerii din misiunea Hubble au descoperit un gol misterios în vastul disc protoplanetar de praf şi gaze care se învârte în jurul stelei TW Hydrae. Acel gol a fost cel mai probabil creat de o planetă în creştere şi încă nevăzută, care adună material galactic prin forţa sa gravitaţională şi formează astfel o bandă în acel disc, ca un plug de zăpadă. Banda are o lăţime de 3 miliarde de kilometri şi nu este deocamdată complet eliberată de material galactic rezidual.

Cercetătorii au remarcat şi anumite modificări ale discului planetar ce înconjoară steaua Beta Pictoris. Mascând lumina acelei stele, oamenii de ştiinţă au studiat schimbările apărute în materialul galactic de pe orbită, cauzate de o planetă uriaşă încrustată în discul său de praf. Ei au observat noua planetă incipientă folosind European Southern Observatory.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

 

Citiţi şi:

 

Hubble 30 - Principalele descoperiri (I)

 

Hubble 30 - Principalele descoperiri (II)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.