Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Antrenamentele scurte şi intense, de tip interval, şi cele mai lungi, dar de intensitate moderată, sunt cele mai bune, atât pentru sănătatea inimii cât şi a creierului, conform unui studiu publicat joi de cercetători de la Universitatea din Australia de Sud, citat de Xinhua. În schimb, antrenamentele intense şi practicate timp îndelungat fără schimbarea ritmului conduc la creşterea nivelului de cortizol, supranumit hormonul stresului, şi anulează efectele pozitive.

Cercetătorii australieni au monitorizat creierele a 128 de subiecţi care au efectuat exerciţii fizice pe biciclete staţionare şi benzi de alergare, în sesiuni variind de la cele de intensitate redusă şi continue până la cele de mare intensitate şi scurte, tip interval.

Autoarea principală a studiului, Ashleigh Smith, a precizat într-un comunicat că cele mai semnificative schimbări în ceea ce priveşte neuroplasticitatea au fost observate la subiecţii care au efectuat sesiuni de exerciţii intense de tip interval, de câte 20 de minute, sau de 25 de minute, de intensitate moderată.

''Cunoaştem deja că practicarea regulată a exerciţiilor aerobice este bună pentru creier, îmbunătăţirea memoriei, a atenţiei şi a învăţării'', a spus ea. ''Însă trebuie să înţelegem de ce este benefică şi care sunt cele mai bune exerciţii, intensităţi şi durate'', a adăugat cercetătoarea.

Neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se adapta, conduce la dezvoltare şi ajută la dobândirea de noi abilităţi.

''Ceea ce face creierul special este faptul că, spre deosebire de un computer, procesează în paralel semnalele senzoriale şi motorii'', a spus Smith.

''Are numeroase căi neuronale care pot replica funcţia celeilalte, astfel încât în cazul în care creierul este afectat poate redirecţiona semnalele de-a lungul altor căi. Cu cât creierul este mai elastic, cu atât mai simplu este'', a explicat Smith.

Oamenii de ştiinţă au concluzionat de asemenea că nivelurile ridicate de cortizol rezultate în urma exerciţiilor de mare intensitate efectuate în mod continuu au împiedicat neuroplasticitatea. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.