COD GALBEN: 07-08-2020 ora 10 Intre 07 și 08 august;Fenomene vizate se va semnala 07 și 08 august in 07 și 08 august;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat ceea ce numesc ''beton viu'', din nisip, hidrogel şi bacterii, relatează miercuri Press Association.

Cercetătorii susţin că acest material de construcţie are funcţie structurală portantă, este capabil de autovindecare şi este mai prietenos cu mediul în comparaţie cu betonul, al doilea cel mai utilizat material pe Pământ după apă.

Echipa de la University of Colorado Boulder din Statele Unite consideră că descoperirea deschide calea către obţinerea în viitor a unor structuri de construcţii care ar putea ''să-şi vindece propriile crăpături, să aspire toxine periculoase din aer şi chiar să strălucească la comandă''.

''Utilizăm deja materiale biologice în clădirile noastre, precum lemnul, însă acele materiale nu mai sunt vii. Noi venim cu întrebarea: de ce nu le putem ţine în viaţă pentru ca acea biologie să facă ceva benefic?'', a declarat Wil Srubar, şeful Laboratorului pentru Materiale Vii din cadrul universităţii şi unul dintre autorii studiului.

Pentru experimente, echipa a utilizat cianobacterii - organisme verzi care trăiesc în apă şi îşi pot fabrica propria hrană. Deşi aceste bacterii sunt mici şi, de obicei, unicelulare, ele se dezvoltă adesea în colonii suficient de mari pentru a putea fi observate.

Echipa a creat o schelă folosind nisip şi hidrogel pentru ca bacteriile să se dezvolte. Hidrogelul conţine umiditate şi nutrienţi ce permit bacteriilor să se reproducă şi să se mineralizeze, un proces similar cu formarea cochiliilor. Aceste organisme absorb dioxidul de carbon din aer şi produc carbonat de calciu, ingredientul principal din ciment.

Echipa a observat că o cărămidă din hidrogel-nisip este, de asemenea, capabilă să se autovindece. Cercetătorii au descoperit, după ce au împărţit în două o cărămidă cultivată în laborator, că aceasta s-a dezvoltat în două cărămizi complete cu ajutorul unor cantităţi suplimentare de nisip, hidrogel şi nutrienţi.

Cercetarea se află încă în etape incipiente, iar echipa a precizat că este nevoie de studii suplimentare pentru a rezolva unele dezavantaje. Spre exemplu, cianobacteriile au nevoie de umiditate pentru a supravieţui, astfel încât Srubar şi echipa sa lucrează la modificarea genetică a organismelor pentru a deveni mai rezistente la uscare, astfel încât să se menţină vii şi funcţionale.

Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Matter.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Anda Badea)

 

Sursa foto: spot.colorado.edu

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.