COD GALBEN: 08-12-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Arad, Județul Timiş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a descoperit o cale de a ataşa neuroni artificiali pe cipuri de silicon, metodă despre care cercetătorii cred că ar putea fi utilizată pentru vindecarea mai multor afecţiuni cronice, relatează marţi Press Association.

Neuronii artificiali au fost dezvoltaţi pentru a imita neuronii sistemului nostru nervos, copiind proprietăţile electrice ale acestora.

Realizarea unor neuroni artificiali care să răspundă la semnalele electrice din sistemul nervos se numără de multă vreme printre obiectivele cercetătorilor în domeniul medical. Acest lucru reprezintă, însă, o provocare din cauza biologiei complexe la acest nivel şi a dificultăţii de a prezice modul în care reacţionează neuronii.

Cercetătorii speră că această descoperire ar putea fi utilizată în implanturile medicale pentru tratarea unor afecţiuni, precum insuficienţa cardiacă şi Alzheimer, deoarece necesită o cantitate mică de energie - doar aproximativ o miliardime din puterea necesară pentru un microprocesor.

''Până acum, neuronii au fost precum nişte cutii negre, însă am reuşit să deschidem cutia neagră şi să aruncăm o privire în interior'', a explicat conducătorul proiectului, profesor Alain Nogaret de la Universitatea Bath din Marea Britanie.

''Studiul nostru schimbă paradigmele deoarece oferă o metodă solidă prin care pot fi reproduse proprietăţile electrice ale neuronilor reali în detalii minuţioase. Însă, este mai amplu de atât, deoarece neuronii noştri au nevoie de doar 140 de nanowaţi de putere. Adică o miliardime din necesarul de putere al unui microprocesor, acesta din urmă fiind folosit în cadrul altor tentative de creare a neuronilor sintetici. Acest lucru face ca neuronii să fie foarte potriviţi pentru implanturi bio-electronice pentru tratarea afecţiunilor cronice'', a adăugat Alain Nogaret, citat de Press Association.

Cercetarea, realizată în colaborare cu Universitatea din Bristol, Universitatea din Zurich şi Universitatea din Auckland a fost publicată în jurnalul ştiinţific Nature Communications. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)

 

Sursa foto: www.telegraph.co.uk

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.