COD GALBEN: 21-10-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala Local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Un pacient, cu toate cele patru membre paralizate după un accident suferit în urmă cu patru ani, se poate mişca astăzi datorită unui exoschelet robotic, o premieră posibilă datorită unei echipe de cercetători din Franţa, ce oferă perspective semnificative pentru tetraplegici, relatează vineri AFP.

''Acesta este un mesaj de speranţă pentru persoanele aflate în aceeaşi stare ca mine: există lucruri posibile, chiar dacă aveţi un handicap grav'', a declarat pentru AFP un tânăr din Lyon, în vârstă de 28 de ani, primul pacient care participă la un studiu clinic condus de Clinatec, centru de cercetare biomedicală din Grenoble.

Prototipul, lansat după zece ani de cercetări realizate de mai multe echipe de oameni de ştiinţă, este bazat pe electrozi implantaţi în craniu, care vor ''capta semnalele transmise de creier şi le vor traduce în semnale motorii'', după cum a explicat pentru AFP Alim-Louis Benabid, profesor emerit la Université Grenoble Alpes.

Chiar şi în cazul în care toate cele patru membre sunt paralizate după o fractură a coloanei vertebrale, ''creierul este capabil încă să genereze ordinele care determină în mod obişnuit mişcarea braţelor şi a picioarelor, însă nu există nimeni care să le execute'', a continuat specialistul în neurochirurgie, autor principal al unui studiu publicat vineri în The Lancet Neurology.

Leziunea măduvei spinării are ca rezultat tetraplegia (paralizia celor patru membre) la aproximativ 20% dintre pacienţi.

Cazul Thibault este o ''dovadă a conceptului'', cercetătorii demonstrând că este posibilă captarea corectă a acestei activităţi electrice în mod continuu şi transmiterea în timp real şi fără fir computerului care decodează semnalele.

Însă, mai este cale lungă până la utilizarea acestui exoschelet în viaţa de zi cu zi.

Antrenament la simulator

Tânărul, căruia i-au fost implantaţi electrozi în urmă cu puţin peste doi ani, s-a antrenat acasă timp de câteva luni, pe un simulator. Datorită implantului, el a reuşit să inducă mişcările unui avatar virtual, pe un ecran.

''A trebuit să învăţ încet, încet. Plasticitatea cerebrală ne ajută ca aceste comenzi trimise pentru obţinerea mişcărilor potrivite să ni se pară mult mai flexibile, mult mai naturale", a spus Thibault, care a fost ţintuit la pat în urma unui accident.

Ulterior, el a repetat aceste exerciţii la Grenoble, direct pe exoschelet. Rezultatul: poate mişca picioarele robotului, îndoi cotul, ridica umerii...

''Nu credeam că voi ajunge atât de departe'', a declarat el mărturisind că resimte ''plăcere'' pentru că poate ajuta ''ştiinţa să avanseze'', în ciuda oboselii provocată de aceste exerciţii.

''În ciuda tuturor durerilor, a celei mai mari suferinţe pe care am trăit-o, nu am nicio frustrare, a fost întotdeauna o plăcere să pot participa la această cercetare'', a spus tânărul.

În luna noiembrie, un alt pacient va beneficia de implantul electrozilor, urmat de alţi doi în următoarele luni, a precizat Benabid.

''Omul reparat''

În etapele viitoare ale studiului clinic, se va dobândi capacitatea de a apuca un obiect cu mâna şi se va îmbunătăţi echilibrul exoscheletului, punctul cel mai slab al tuturor roboţilor de acest tip.

''Acest lucru necesită calcule foarte dificile şi timpi de reacţie foarte rapizi, la care lucrăm cu ajutorul inteligenţei artificiale'', a explicat cercetătorul.

La început, această interfaţă ar putea permite persoanelor tetraplegice să comande direcţia de deplasare a fotoliului rulant sau să ghideze un braţ motorizat, ceea ce le va ameliora considerabil autonomia, potrivit lui Benabid.

''Nu este transumanism; răspundem la o problemă medicală, un corp uman care a fost rănit şi are deficite. Este 'omul reparat', nu 'omul îmbunătăţit'', a precizat profesorul.

În cadrul unor studii similare, alte echipe de cercetători au implantat în creier electrozi pentru stimularea muşchilor pacienţilor paralizaţi sau cu membre amputate, un domeniu în plină dezvoltare numit ''interfaţă neuronală directă'' sau ''interfaţă creier-maşină''.

Însă, studiul profesorului Benabid este primul care a utilizat în mod direct semnalele creierului pentru a controla un exoschelet robotic.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.