Preferinţele pentru bere, vin sau cafea nu sunt influenţate exclusiv de gust, ci mai degrabă de efectul psihoactiv al băuturilor, conform unui studiu publicat recent de specialişti de la Universitatea Northwestern din Statele Unite, citat vineri de AFP.

O echipă de geneticieni a dorit să identifice genele care guvernează preferinţele oamenilor pentru anumite băuturi. Iniţial, specialiştii s-au orientat către genele asociate gustului, a explicat pentru AFP Marilyn Cornelis, coautoare a cercetării publicate joi în revista Human Molecular Genetics. Însă, spre surprinderea lor, experţii au descoperit că preferinţele sunt influenţate de alte gene, diferite de cele ale gustului. Este vorba despre genele asociate efectelor psihoactive ale băuturilor.

''Oamenilor le place modul în care cafeaua şi alcoolul îi fac să se simtă. Acesta este motivul pentru care le beau", a declarat Cornelis.

Cercetătorii au analizat profilurile genetice a 336.000 de persoane de origine europeană, înregistrate în baza de date britanică UK Biobank. Subiecţii au completat un chestionar în care au enumerat băuturile consumate în decurs de 24 de ore. Acestea au fost apoi împărţite în două grupe: amare (cafea, ceai, suc de grapefruit, vin roşu, băuturi spirtoase) şi dulci (băuturi îndulcite, sucuri de fructe, altele decât de grapefruit). Cercetătorii au căutat apoi asocieri între genomurile participanţilor şi băuturile consumate.

"Gustul poate fi un factor", a spus Marilyn Cornelis, "însă este dobândit".

Amărăciunea cafelei "ne-ar face în mod normal, din punct de vedere al evoluţiei, să o evităm", a adăugat ea. "Însă o consumăm pentru că am învăţat să contracarăm gustul prin efectul cofeinei", a explicat cercetătoarea.

Una dintre limitările studiului, recunoscută de echipa de oameni de ştiinţă, este aceea că nu au fost luate în considerare zahărul şi laptele adăugate probabil la cafea de către participanţi.

Care este scopul identificării mecanismelor de atracţie faţă de cafea şi alcool? Acest studiu ar putea conduce către conceperea unei modalităţi de tratare a pacienţilor ale căror obiceiuri alimentare pot deveni nocive. "Dacă vrem să intervenim contra unor comportamente trebuie să ţinem seama de efectele psihoactive", a conchis Cornelis. "Acestea ar putea constitui o barieră în calea schimbării comportamentului oamenilor", a subliniat cercetătoarea.

Însă misterul din spatele preferinţelor oamenilor nu a fost complet rezolvat. Spre exemplu, mutaţia unei gene numite FTO este asociată cu o slăbiciune pentru băuturile care conţin zahăr. Însă aceeaşi mutaţie a fost asociată anterior cu un risc redus de obezitate, ceea ce ar putea părea contradictoriu. Tot ce pot susţine în prezent cercetătorii cu privire la această genă este că reprezintă un "mister" şi "probabil joacă un rol în comportamentul ce ar putea fi asociat gestionării greutăţii corporale". AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)