Monogamia s-a manifestat timp de milenii la speciile animale datorită unei formule genetice universale care afectează funcţionarea creierului, potrivit unui studiu publicat luni de revista ştiinţifică Proceedings of the National Academy of Sciences şi citată de EFE.

O echipă a Universităţii Texas a analizat zece specii de animale vertebrate şi a determinat că "un tip de formulă genetică universală" ar fi transformat animalele non-monogame în monogame "stopând unele activităţi ale creierului şi activând altele".

"Studiul nostru cuprinde 450 de milioane de evoluţie, care este perioada de timp în care toate aceste specii au împărtăşit un strămoş comun", a declarat Rebecca Young, cercetătoare asociată la Departamentul de Biologie Integrativă a Universităţii Texas din Austin, şi principală autoare a studiului.

Cercetătorii au definit monogamia la animale ca existenţa unei relaţii de cuplu cu un partener timp de cel puţin un sezon sau perioadă de împerechere în care cei doi au împărtăşit activitatea de creştere a puilor şi de apărare a celor tineri de prădători sau de alte pericole.

Oamenii de ştiinţă au studiat cinci perechi de specii strâns legate şi reprezentative pentru fiecare fază de evoluţie a vertebratelor: patru mamifere, două păsări, două broaşte şi doi peşti, fiecare cu câte un membru monogam şi altul non-monogam.

Au comparat apoi amprenta genetică a creierelor masculilor tuturor animalelor pentru a vedea ce schimbări au survenit în fiecare fază a evoluţiei între cei care au întreţinut sau nu relaţii sociale strânse.

În pofida complexităţii monogamiei ca şi comportament, notează studiul, ei au descoperit că au intervenit mereu aceleaşi schimbări şi în aceaşi mod ordonat pentru a determina comportamente sociale complexe.

"Nu ne-am fi aşteptat ca timp de 450 de milioane de ani tranziţia la comportamente atât de complexe - precum monogamia - să intervină în acelaşi fel de fiecare dată", a explicat Young.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)