Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

În epoca preistorică, egiptenii foloseau îmbălsămarea pentru a mumifica morţii cu mult mai înainte de epoca Faraonilor şi într-o zonă geografică mai largă decât cea cunoscută anterior, relevă o nouă cercetare publicată joi.

Teste medico-legale aprofundate realizate pe o mumie preistorică intactă bine cunoscută, despre care se credea că a fost prezervată în mod natural ca urmare a înhumării în nisip fierbinte uscat, au dezvăluit pentru prima dată că îmbălsămarea a fost făcută cu 1.500 de ani mai devreme decât a fost acceptat anterior, a constatat studiul publicat în Journal of Archaeological Science (Revista de Ştiinţe Arheologice), conform agenţiei dpa.

Jana Jones, egiptolog şi expert în practicile de înhumare ale vechilor egipteni de la Universitatea Macquarie din Australia, a declarat că această constatare este "o contribuţie importantă la cunoştinţele noastre limitate despre perioada preistorică şi extinderea primelor practici de mumificare".

''Combinând analiza chimică cu examinarea vizuală a corpului, cercetări genetice, datări cu radiocarbon şi analize microscopice a învelitorii de in, am confirmat că acest proces ritualic de mumificare a avut loc în jurul anului 3600 î.H. pe un bărbat, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani când a murit", a spus Jones într-o declaraţie.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că mumia a suferit un proces de îmbălsămare cu ulei de plante, răşină încălzită, extract de plante aromatice şi clei de plante sau zahăr, toate amestecate şi utilizate pentru a umple textilele funerare în care a fost înfăşurat corpul.

''Reţeta'' de îmbălsămare conţinea agenţi antibacterieni utilizaţi în proporţii similare cu cele ce aveau să fie folosite în perioada de vârf a mumificării egiptene, cu aproximativ 2.500 de ani mai târziu.

Mumia provine din sudul Egiptului, indicând pentru prima dată că îmbălsămările aveau loc într-o zonă geografică mai largă, când conceptul de identitate pan-egipteană se presupunea că este încă în dezvoltare, au adăugat cercetătorii. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

 

Sursa foto: (c) The Journal of Archaeological Science/ www.smithsonianmag.com 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.