COD GALBEN: 27-10-2020 ora 20 Intre 20:00 si 02:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Ialomiţa, Județul Călăraşi; COD GALBEN: 27-10-2020 ora 19 Intre 19:00 si 23:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

A păşi noaptea într-o grădină luminată de copaci şi de iarbă poate fi considerată o imagine de vis, însă nu acesta este motivul pentru care inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au conceput o plantă luminiscentă. Oamenii de ştiinţă speră că într-o bună zi cercetarea lor va contribui la conceperea unor ''lămpi'' vii, ce vor ajuta la reducerea dependenţei de energie electrică, după cum informează Science Alert duminică.

Condusă de cercetătoarea Seon-Yeong Kwak, echipa de cercetători de la MIT a conceput o plantă din specia Nasturtium officinale, cunoscută sub numele de năsturel sau măcriş de baltă, care luminează în întuneric, fără a fi necesară modificarea genetică. Lumina este alimentată de ''însuşi metabolismul energetic al plantei'', după cum a explicat Michael Strano, unul dintre autorii implicaţi în acest proiect.

''Intenţia noastră este aceea de a concepe o plantă care va funcţiona ca o lampă de birou - o lampă ce nu trebuie introdusă în priză'', a precizat acesta.

În 2013, un proiect Kickstarter care promitea producţia unei plante modificate genetic pentru a străluci în întuneric a ajuns viral şi a condus la acumularea unui buget de 484.013 de dolari, notează sursa citată. În timp, însă, lumina acestei iniţiative s-a stins, însă a stat la baza apariţiei altui proiect. În 2014, oamenii de ştiinţă din cadrul unei companii de biotehnologie au anunţat că au produs o plantă de tutun modificată genetic care lumina uşor. Echipa de la MIT a avut însă o altă abordare.

În ultimii ani, echipa condusă de Strano s-a concentrat pe plantele nanobionice. Acest lucru implică infuzarea celulelor plantei cu nanoparticule care pot îndeplini o anumită sarcină. Mai întâi, aceste particule sunt suspendate într-o soluţie lichidă. Apoi, planta este scufundată în soluţie şi este presurizată, proces ce deschide stromele - mici pori aflaţi pe spatele frunzelor - şi permite pătrunderea nanoparticulelor.

Prin intermediul acestei tehnici, laboratorul a produs anterior plante ce pot detecta explozibili şi care pot monitoriza condiţiile de secetă.

Pentru plantele luminiscente, echipa de cercetători a încărcat nanoparticulele cu o enzimă numită luciferază şi molecula luciferină, substanţe chimice care acţionează sinergic pentru producerea bioluminiscenţei în cazul licuricilor şi a vieţuitoarelor marine care luminează, precum copepodele sau meduzele. Luciferaza descompune luciferina şi astfel apare lumina.

În plus, oamenii de ştiinţă au adăugat o moleculă numită coenzima A, care îndepărtează un produs secundar rezultat în urma interacţiunii dintre luciferază şi luciferină, ce poate inhiba activitatea luciferazei.

Cercetătorii au introdus apoi nanoparticulele în năsturel. Lumina produsă are o intesitate redusă - la jumătate în comparaţie cu un LED de 1 microwatt şi circa o miime din lumina necesară pentru a citi. Însă reuşita reprezintă o îmbunătăţire considerabilă - cu un factor de circa 100.000 - faţă de performanţele plantei de tutun modificată genetic pentru a lumina.

Iniţial, plantele au luminat circa 45 de minute, însă oamenii de ştiinţă au prelungit funcţionarea până la 3,5 ore.

Echipa de cercetători a anunţat că este încrezătoare că va putea creşte intensitatea luminii produsă prin acest proces.

''Munca noastră deschide în mod serios calea către stâlpii pentru iluminat stradal care nu sunt altceva decât copaci şi către iluminatul indirect din jurul locuinţelor'', a declarat Strano.

În plus, specialiştii au demonstrat că acest tip de lumină poate fi închisă prin introducerea unui inhibitor al luciferazei. Ei speră să creeze o plantă care va înceta să lumineze când, spre exemplu, percepe apariţia razelor soarelui.

Cercetarea a fost finanţată de Departamentul de Energie al Statelor Unite şi a fost publicată în jurnalul ''Nano Letters''.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

 

Sursa foto: web.mit.edu

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.