O analiză chimică recentă a unor vase de ceramică străvechi a confirmat că grupuri de vânători-culegători care au populat ţinuturile înalte aflate în prezent în Lesotho, stat izolat din sudul Africii, practicau creşterea animalelor domestice pentru lapte încă din primul mileniu al erei noastre, informează UPI.

Studiile arheologice anterioare au relevat prezenţa oaselor de animale domestice în situri de vânători-culegători din Munţii Maloti-Drakensberg din Lesotho. Descoperirile au sugerat că aceste grupuri timpurii îşi suplimentau stilul de viaţă bazat pe vânătoare şi cules cu produse lactate de la oi şi alte animale domestice dobândite prin contact cu grupuri de agricultori.

Cu toate acestea, cercetări ulterioare bazate pe mostre de ADN au concluzionat că multe dintre oasele de animale despre care se presupunea că erau domestice, găsite în ţinuturile înalte din Lesotho, aparţineau unor specii sălbatice, şi au pus la îndoială prezenţa animalelor domestice în această regiune.

O nouă cercetare - publicată luni în jurnalul ştiinţific Nature Human Behavior - a acordat credibilitate acestor analize timpurii.

"Am utilizat analiza reziduurilor organice pentru a cerceta grăsimile care ajung să fie absorbite în matricea de argilă poroasă a unui vas de lut în timpul utilizării acestuia", a explicat specialista în antropologie şi autoarea principală a studiului, Helen Fewlass, citată într-un comunicat. "Am extras şi analizat reziduurile de lipide din vase de lut din două situri de vânători-culegători din zonele înalte ale Lesotho, Licaeng şi Sehonghong, unde au fost găsite resturi de animale domestice, datând de la mijlocul mileniului I e.n. şi le-am comparat cu lipidele extrase din vase dintr-o aşezare recentă de agricultori, Mokatlapoli", a adăugat ea.

Fewlass, care lucrează la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania, şi colegii săi au găsit reziduuri de lactate în o treime dintre vasele analizate.

Vasele cu urme de produse lactate din Licaeng au fost datate între 579 şi 654 e.n., iar cele din Sehonghong, între 885 şi 990 e.n.

Rezultatele sugerează că, într-adevăr, animalele domestice erau prezente în această regiune în mileniul I e.n.

Oamenii de ştiinţă au reuşit, de asemenea, să afle că aceşti vânători-culegători timpurii practicau metode unice de creştere a animalelor, diferite de cele din cadrul grupurilor de agricultori.

"Prezenţa grăsimilor lactate în vasele din Likoaeng şi Sehonghong din ţinuturile înalte din Lesotho demonstrează că vânătorii-culegătorii din munţi au adoptat o utilizare cel puţin sporadică a animalelor domestice de la grupurile de agricultori din Africa de Sud, nu la mult timp după sosirea lor, în mileniul I e.n.", a precizat Fewlass.

De asemenea, descoperirile sugerează că vânătorii-culegătorii nu au dobândit animale domestice pur şi simplu prin incursiuni în grupurile de agricultori, ci au învăţat de la aceştia practici de obţinere a produselor lactate. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Bîgu, editor online: Simona Aruştei)