COD GALBEN: 27-02-2020 ora 11 Intre 28 februarie, ora 09:00 - 29 februarie, ora 11:00 Zone și fenomene vizate

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Oameni de ştiinţă americani au anunţat joi că au reuşit să fabrice părţi funcţionale ale inimii, realizate din colagen cu ajutorul unei imprimante 3D. Această descoperire ar putea să permită în viitor obţinerea în laborator a unor organe complete, informează AFP.

Tehnica lor, prezentată într-un articol publicat în revista Science, a reuşit să reproducă structuri biologice complexe ale corpului uman.

"Am putut să arătăm că este posibilă imprimarea în 3D a unei valve cardiace din colagen şi că ea funcţionează", a declarat Adam Feinberg, unul dintre autorii studiului.

Precedentele tentative de imprimare în 3D a acestor părţi ale corpului, cunoscute sub numele de matrice extracelulare, nu au avut succes din cauza unei slabe fidelităţi a ţesuturilor obţinute şi a unei slabe rezoluţii a dispozitivelor utilizate.

Cercetătorii de la Universitatea israeliană din Tel Aviv au prezentat în luna aprilie un prototip de inimă umană imprimată în 3D pe bază de ţesuturi umane şi cu vase de sânge, dar care era totuşi incapabilă să pompeze.

Colagenul este un material ideal, întrucât se găseşte în toate ţesuturile corpului uman. Primele tentative de imprimare 3D au furnizat rezultate gelatinoase, însă cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au reuşit să facă această substanţă să se solidifice, utilizând modificări rapide ale pH-ului.

"Aceasta este prima versiune a unei valve, deci tot ceea ce vom concepe în viitor, ca produs final, va fi din ce în ce mai bun", a precizat Adam Feinberg.

Noua tehnică ar putea în viitor să îi ajute pe pacienţii aflaţi în aşteptarea unui transplant cardiac, însă ea va trebui mai întâi validată prin teste pe animale şi, în cele din urmă, pe oameni.

"Cred că pe termen scurt va fi folosită cel mai probabil pentru repararea unui organ existent, cum ar fi o inimă care a suferit o pierdere a funcţiunilor sale, după o criză cardiacă, sau în cazul degradării ficatului", a adăugat cercetătorul american. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Anda Badea)

 

Sursa foto: pbs.org

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.