Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Directorul Şcolii Federale de Antrenori din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, Lucian Burchel, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că tehnicienii români trebuie să ajungă să se impună atât pe piaţa românească, dar şi în străinătate.

Totodată, oficialul FRF consideră că atâta vreme cât pentru fiecare licenţă UEFA în parte există o cerere consistentă, nu se poate vorbi despre faptul că ar fi prea mulţi antrenori, care pot fi sau nu angajaţi în fotbalul nostru.

Burchel s-a arătat încrezător că în viitorul apropiat nevoia de antrenori, începând de la nivel de amatori, va fi acoperită.

În ceea ce priveşte îi priveşte pe antrenorii străini care activează în România, Burchel a afirmat că nu cunoaşte modul prin care conducătorii din fotbalul românesc fac alegerile, dar a precizat că, în opinia sa, concedierea tehnicienilor se produce destul de rapid şi abrupt.

"Niciun mare jucător român de fotbal nu va spune însă că nu are nevoie de şcoală de antrenori pentru a deveni un bun tehnician! Nu va spune asta pentru că, dacă e un fost mare jucător, ştie că munca de antrenor este o muncă diametral opusă cu cea de jucător", a mai spus directorul ŞFA.

Lucian Burchel a fost fotbalist la Sportul Studenţesc şi FC Inter Sibiu, dar a evoluat şi în străinătate, la Nyiregyhaza (Ungaria), la Monthey şi Yverdon-Sport (ambele în Elveţia). Fostul atacant, acum în vârstă de 59 de ani, are şi două selecţii în echipa naţională a României. Burchel a devenit antrenor şi a pregătit-o pe FC Sibiu, după care a antrenat selecţionatele Under-15 şi Under-19 ale României, a fost direct tehnic al Academiei Hagi, iar din februarie 2020 este director al Şcolii Federale de Antrenori.

AGERPRES: Fotbalul pare la prima vedere a fi una dintre puţinele discipline care nu duce lipsă de antrenori, spre deosebire de celelalte sporturi. Care sunt motivele acestei situaţii în opinia dumneavoastră? Ce face diferenţa între fotbal şi celelalte sporturi?
Lucian Burchel: Fotbalul este unul dintre cele mai iubite sporturi la nivel mondial, implicit la nivel naţional. Sunt deci mulţi oameni care doresc să joace un rol sau altul, jucător, antrenor etc în fotbal, din diverse motive, pasiune, plăcere, dorinţă de progres. Foarte mulţi aleg deci să participe la acest fenomen şi astfel optează pentru rolul de antrenor, din diverse motive. Deci, multe echipe înseamnă nevoie de mulţi antrenori. Diferenţa între fotbal şi alte sporturi este făcută în multe feluri, însă faptul că este un joc de echipă, că este foarte atractiv pentru multă lume, că "actorii" sunt extrem de vizibili, că reprezintă o potenţială sursă de venituri mai importante pentru aceştia evidenţiază principalele motive privind această diferenţiere.

AGERPRES: Explicaţi vă rog care sunt paşii pe care trebuie să-i parcurgă un tânăr pentru a deveni antrenor de fotbal.
Lucian Burchel: Pasul unu costă în faptul că trebuie să se califice ca antrenor de fotbal. Doar un antrenor calificat şi care deţine un carnet de antrenor (HG 343/2011, privind Statutul antrenorului în România) poate semna un contract de muncă, CIM, sau de activitate sportive, CAS, cu un club sau academie de fotbal. Poate urma cursuri de formare în sistemul universitar, programe de studii de licenţă, de trei ani, sau master, doi ani. Poate urma cursuri de formare în sistem postliceal, de doi ani. Poate urma cursuri de formare la Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor. Apoi, pasul doi: după dobândirea documentelor de calificare şi a carnetului de antrenor, tânărul se înscrie în cursa pentru dobândirea licenţelor UEFA (prima fiind UEFA C, după care B, B-juniori, A, A Elită Tineret, Goalkeeper B sau A etc). Pentru accederea la fiecare dintre licenţele UEFA, candidatul trebuie să îndeplinească nişte cerinţe minimale pentru a fi admis, conform solicitărilor UEFA. Orice tânăr care se califică pentru meseria de antrenor şi apoi dobândeşte o licenţă UEFA poate apoi să antreneze o echipă într-un club afiliat la FRF şi care participă într-o competiţie organizată de către FRF.

AGERPRES: Care sunt planurile Şcolii de Antrenori din cadrul FRF? Ce vă propuneţi?
Lucian Burchel: Şcoala de Antrenori din cadrul FRF are rolul de a implementa cerinţele Strategiei tehnice a FRF privind dezvoltarea jucătorului de fotbal (Player First) şi implicit a fotbalului în România prin dezvoltarea şi perfecţionarea antrenorului, care s-a calificat pentru această meserie în sistemul de învăţământ din România. ŞFA trebuie să creeze şi să introducă structura şi conţinutul pregătirii teoretice, practice şi de mentorat specifice fiecăreia dintre licenţele UEFA pe care le livrează, în baza Convenţiei UEFA a Antrenorilor, ediţia 2020. În structura şi conţinutul fiecărei licenţe UEFA care are ca scop perfecţionarea antrenorilor de copii şi juniori (C, B, B-juniori, A Elită Tineret, Goalkeeper B), ŞFA trebuie să introducă toate datele legate de instruirea jucătorilor pe vârste (conţinut al instruirii, planificare, pregătire, conducere şi evaluare a procesului), conform cerinţelor Strategiei tehnice a FRF (Player First - Jucătorul este pe primul plan). Totodată, ŞFA trebuie să creeze sistemul naţional de licenţiere UEFA C şi UEFA B, astfel încât cât mai mulţi antrenori şi cluburi care formează copii şi juniori să aibă acces mai uşor la formare corespunzătoare. FRF, prin ŞFA, are deja în fiecare judeţ, pe lângă AJF-uri, un Centru judeţean de licenţiere UEFA C. FRF prin ŞFA are deja create cinci Centre Regionale de licenţiere UEFA B, în cooperare cu Facultăţi de Educaţie fizică şi Sport (UV Timişoara, UBB Cluj-Napoca, AIC Iaşi, UO Constanţa, U Craiova), dintre acestea trei fiind funcţionale (Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi), iar următoarele vor demara activitatea în curând. Pe lângă alte şase facultăţi de acelaşi profil (Oradea, Sibiu, Braşov, Piteşti, Spiru Haret Bucureşti, UNEFS) vor funcţiona centre zonale de perfecţionare în vederea reînnoirii licenţelor UEFA C şi B. ŞFA a demarat procesul de formare a Formatorilor de Antrenori pentru fiecare licenţă în parte. La acest moment ŞFA a format împreună cu UEFA, conform cerinţelor UEFA, 64 de Coach Educatori (pentru licenţele UEFA C, B, A, GK). Aceşti Coach Educatori, sub coordonarea ŞFA, vor fi cei care livrează cursurile de licenţă în Centrele Regionale, Zonale şi Judeţene.

AGERPRES: Cu siguranţă şi fotbalul se confruntă cu probleme în zona de antrenorat. Care sunt acelea şi care sunt soluţiile pentru a le rezolva?
Lucian Burchel: Dacă există probleme la nivel de antrenorat, Şcoala Federală de Antrenori vrea să elimine majoritatea acestora prin acţiunile din planul pe care vi l-am enunţat.

AGERPRES: Consideraţi că există un excedent de antrenori pe piaţa din Romania? Câţi antrenori obţin licenţa într-un an în România? Mai are nevoie piaţa de antrenori de fotbal?
Lucian Burchel: Nu putem evalua în acest fel situaţia antrenorilor din România. Putem afirma însă că, pentru fiecare nivel al fotbalului, grassroots, amatori, elită juniori şi tineret, profesionişti, este prevăzută o anumită licenţă UEFA, iar ŞFA face ceea ce este necesar pentru a asigura atât concepte potrivite privind formarea antrenorilor, structură, conţinut şi mod de livrare şi evaluare potrivit, cât şi formatori potriviţi. Cu alte cuvinte, acum ŞFA are atât instructori potriviţi, cât şi materia potrivită fiecărui nivel de licenţă. Dacă pentru licenţa UEFA Pro nu avem Coach Educatori încă, FRF susţine demersurile ŞFA de a invita şi a plăti experţi străini, care să susţină atât pregătirea cursanţilor Pro, cât şi pregătirea viitorilor Coach Educatori de nivel Pro români. În aceste condiţii, atât pentru licenţele UEFA de bază, C, B, A şi Pro, cât şi pentru cele pentru specialişti, UEFA B şi A Goalkeeper, B-juniori, A Elită Tineret, viitoarele B şi A Fitness for Football, ŞFA împreună cu supervizorii UEFA pentru implementarea acestora vor furniza pe piaţă antrenori bine pregătiţi pentru fiecare nivel al fotbalului. În acelaşi timp, ŞFA asigură perfecţionarea tuturor antrenorilor licenţiaţi UEFA de pe piaţă în aceeaşi direcţie, adică pentru fiecare nivel enunţat mai sus în parte. În concluzie, în viitorul apropiat nevoia de antrenori specializaţi pe formarea juniorilor, nivel de amatori sau elită, va fi acoperită, nevoia de antrenori de portari, amatori, elită şi profesionişti, va fi acoperită, nevoia de antrenori de pregătire fizică, amatori, elită şi profesionişti, va fi acoperită. Antrenorii profesionişti vor fi bine pregătiţi şi vor lucra cu jucători mai bine pregătiţi pentru acest nivel.

AGERPRES: Dacă fotbalul românesc are mai mulţi antrenori decât poate angaja, de ce, chiar şi în aceste condiţii, preşedinţii de cluburi aleg să colaboreze cu tehnicieni străini?
Lucian Burchel: Dacă vorbim despre fotbalul profesionist, pot afirma că nu cunosc modul în care un preşedinte de club sau un patron de club alege un antrenor, fie el român sau străin. După cum se vede cu ochiul liber, însă, se repetă destul de des acelaşi scenariu la concedierea antrenorilor: destul de rapid şi abrupt. Atâta vreme cât pentru fiecare licenţă UEFA în parte există cerere consistentă, nu putem vorbi despre prea mulţi antrenori care pot fi sau nu angajaţi în fotbalul nostru.

AGERPRES: Credeţi că FRF ar trebui să facă mai mult pentru a-i proteja pe antrenorii români în faţa celor străini?
Lucian Burchel: Antrenorii români trebuie să ajungă să se impună atât pe piaţa noastră, cât şi în străinătate. Asta înseamnă eforturi continue privind creşterea competenţelor lor în toate planurile, fotbal, competenţe sociale în lucrul cu oamenii, organizaţiile, echipele, competenţe în interacţiunea cu jucătorii şi echipa, abilităţile şi calităţile personale, etc. Înainte de a lua în calcul măsuri pentru protejarea antrenorilor, în primul rând FRF prin ŞFA asigură mediul specific pentru învăţare antrenorilor şi pentru perfecţionarea acestora, şi asta este o prioritate care este în desfăşurare.

AGERPRES: Ce i-aţi răspunde unui mare jucător de fotbal care v-ar spune că nu are nevoie de o şcoala de antrenori pentru a deveni un bun tehnician?
Lucian Burchel: I-aş răspunde să cumpere cartea lui Carlo Ancelotti "Quiet leadership". Dacă este într-adevăr fost mare jucător şi citeşte cartea va afla multe despre diferenţa dintre cele două profesii: jucător şi antrenor. Dacă este fost mare jucător şi are o problemă însă cu cititul, problemă dobândită în timp, datorită lipsei asistenţei corecte în acest sens, deci nu este singurul vinovat, atunci voi continua astfel: Dacă pentru a semna un contract CIM/CAS ca jucător trebuie să ai în spate ceva ca jucător, pentru a semna un contract ca antrenor trebuie să fii calificat pentru această meserie şi să fi dobândit şi o licenţă UEFA potrivită nivelului la care doreşti să activeze oficial. Niciun mare jucător român de fotbal nu va spune însă că nu are nevoie de şcoală de antrenori pentru a deveni un bun tehnician! Nu va spune asta pentru că, dacă e un fost mare jucător, ştie că munca de antrenor este o muncă diametral opusă cu cea de jucător! El trebuie să ştie că atunci când îţi asumi că vei dezvolta jucători sau o echipă, din punct de vedere psihologic, social, tactic, tehnic şi fizic, trebuie să fii pregătit să faci asta. Trebuie să ştii să planifici, să pregăteşti, să conduci, să evaluezi succesul şi nu eşecul. Iar pentru aceasta nu e de ajuns să fi fost doar jucător.

AGERPRES: Aşadar, orice antrenor are nevoie, ca orice alt specialist într-un domeniu, de cursuri de perfecţionare...
Lucian Burchel: Foştii jucători de fotbal, mai ales cei care au jucat la un nivel înalt, au de partea lor acest mare avantaj pentru viitoarea carieră de antrenori licenţiaţi UEFA, potenţialul mare pe care l-au avut ca jucător se transferă către meseria de antrenor. Însă potenţialul se transformă în valoare ca antrenor doar prin cunoştinţe şi experienţă. Iar cunoştinţele se dobândesc la şcoală, la cursuri de perfecţionare, de specializare.

AGERPRES: Este sistemul de licenţiere din România de speriat de vreme ce mulţi jucători aleg să facă şcoli în alte ţări, cu speranţa că pot obţine certificările mai uşor?
Lucian Burchel: Sistemul de licenţiere UEFA este în mare măsură la fel în toate ţările din Europa. Sunt însă multe ţări europene care nu solicită candidaţilor dovada obţinerii calificării de antrenor pentru a fi admişi la cursuri. Jucătorilor români care încă sunt în activitate şi aleg să se licenţieze UEFA în alte ţări, fie nu se informează sau nu sunt informaţi corect asupra obligativităţii dobândirii calificării de antrenor înainte de licenţierea UEFA, fie nu vor să facă aceşti paşi obligatorii pentru România.

AGERPRES: Care credeţi că sunt cele mai mari provocări ale antrenorilor din Romania la început de drum?
Lucian Burchel: Un antrenor este acum la început de drum dacă este calificat, a obţinut licenţa UEFA C, apoi UEFA B. El este pregătit să pună în aplicare cunoştinţe prin care poate planifica, pregăti, conduce şi evalua procesul de formare a jucătorilor pe vârste, ceea ce reprezintă un mare atu pentru el. Provocarea sa majoră este legată de clubul la care va semna un contract. Dacă acel club urmează un concept clar de joc, un curriculum şi o metodologie corectă de dezvoltare a jucătorilor pe vârste, antrenorul nostru va activa într-un mediu în care se va dezvolta mult mai repede decât într-un club fără aceste direcţii clare de dezvoltare, în care fiecare antrenor acţionează independent, în direcţia pe care o decide el.

AGERPRES: Cât contează în cariera unui antrenor experienţa din teren şi cât partea tehnică acumulată în timpul cursurilor de perfecţionare?
Lucian Burchel: Aşa cum un medic chirurg pune în practică în sala de operaţii ceea ce învaţă teoretic, şi nu invers, şi devine foarte bun respectând raportul corect dintre teorie şi practică, aşa şi antrenorul de fotbal. Trebuie să fie foarte bine pregătit teoretic, a nu se uita, pregătire pe fiecare din componentele antrenamentului şi meciului, psihologic, social, tactic, tehnic, fizic, pentru a fi foarte bun şi practic. Dacă la aceste două direcţii se adaugă cariera de jucător şi competenţele sociale, calităţile umane şi abilităţile sale de relaţionare şi conducere a echipei, are mari şanse să reuşească.

AGERPRES: Vocaţie, pasiune şi disponibilitate de a se dedica profesiei, experienţa din teren, experienţa ca fost jucător, studiu continuu şi, de ce nu, moştenirea genetică, dacă ne gândim la Răzvan Lucescu sau Edward Iordănescu. Faceţi vă rog un clasament al acestor calităţi pe care trebuie să le aibă un antrenor de top în fotbal.
Lucian Burchel: În opinia mea, o clasificare a calităţilor pentru un antrenor de top, din cele pe care le-aţi specificat, ar fi vocaţie, pasiune, apoi studiu continuu, disponibilitate şi dedicare pentru profesie, moştenirea genetică aş numi-o mai degrabă model de educaţie, referindu-mă la cazurile citate, experienţa din teren şi experienţa ca fost jucător.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a derulat un proiect (#Antrenordetop) care a avut ca obiectiv să aducă în atenţia publicului problemele cu care se confruntă sportul românesc la nivelul activităţii tehnicienilor.
AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.