Cluj-Napoca, 6 nov /Agerpres/ - Fondatorul stilului karate fudokan, Ilija Jorga Soke, care este nepot al marelui istoric Nicolae Iorga, consideră că sprijinirea karate-ului românesc, care în anii comunismului a fost un sport monitorizat cu atenţie de autorităţi, face parte din menirea şi moştenirea sa culturală.

La finalul săptămânii trecute, Ilija Jorga Soke a fost prezent la Cluj, unde a avut loc ce-a de-a şaptea ediţie a Campionatului Mondial de Karate Fudokan şi prima organizată în România.

"În vinele mele curge sânge românesc şi mă simt într-un fel obligat să sprijin karate-ul românesc. Străbunicul meu a fost Nicolae Iorga. Eu m-am născut când a fost el ucis. Nu este un accident. Este vorba de destin. Obligaţia mea a fost foarte simplă, să susţin karate-ul românesc de-a lungul mai multor perioade, în timpul epocii lui Ceauşescu şi în alte epoci. Iar acum karate-ul românesc se numără printre cele mai bune din lume", a spus Ilija Jorga.

Sensei Soke a mai povestit că întâlnirea sa cu karate-ul s-a petrecut datorită unui accident, după ce fratele său a încercat să îl convingă să facă un sport.

"Eu făceam pian când eram mic, am urmat şi cursuri de balet, dar într-o zi fratele meu mi-a spus că ar trebui să fac alte sporturi. M-a dus la lupte, dar am fugit, iar apoi m-au dus la un club de box. L-am văzut acolo pe fratele meu în ring, boxând cu un sportiv ungur, care era foarte bun. Vladimir m-a văzut cu coada ochiului şi, tipic fraţilor mai mari, a vrut să se dea mare. L-a pocnit în faţă pe cel cu care boxa, dar acesta a început să-l bată şi am sărit şi eu în ring şi m-au scos de acolo cu forţa. Aşa că am terminat cu cariera în box. Apoi într-o zi, mi-a arătat mişcări de judo, m-a aruncat nici nu ştiu cât prin aer şi mi-am fracturat umărul. Apoi, cu o mână imobilizată şi una liberă, am început să fac mişcările de karate. Ăsta e adevărul, mi-am rupt mâna şi aşa am ajuns să fac karate", a povestit Ilia Jorge Soke.

Stilul fudokan, care înseamnă, în traducere, casă cu temelie solidă, a fost fondat în 1982, de Ilija Jorga, care a preluat ideile şi filosofia acestei tehnici de arte marţiale de la primul său antrenor.

"Este specifică primului antrenor al lui sensei Ilija Jorga, Taiji Kase, care era un tip foarte robust şi foarte puternic. El a avut ideea înfiinţării acestui stil. După care sensei Jorga a preluat ideea şi a făcut-o oficială. Dar atunci, în Europa de Est, accesibilitatea nu era atât de bună, antrenori japonezi nu prea veneau şi el fiind din Iugoslavia, care era o ţară de tranzit, cu o politică mai liberală, a venit în România, Cehia, Ungaria, Polonia şi a început să familiarizeze lumea cu karate-ul. A pus bazele acestei organizaţii care se numeşte World Fudokan Federation", explică Mihai Apan, care este secretar general al Federaţiei Mondiale de Karate Fudokan.

Stilul Fudokan, explică Mihai Apan, pune accent pe caracterul intelectual, de spirit, pe budo-cultură, promovează studiul detaliat şi îndemnul de a pune sub semnul întrebării tot ceea ce faci.

"Acest stil nu te îndeamnă să fii mai bun decât ceilalţi, ci să fii tu mai bun decât ai fost ieri', spune karateka sătmărean, care este unul dintre cei mai importanţi susţinători ai acestui sport în Transilvania.

El îşi aminteşte că în anii în care a început să practice karate, sportul era atent monitorizat de autorităţile comuniste, iar odată i s-a întâmplat chiar să fie arestat din această cauză.

"Era o perioadă gri, eram într-un fel de ilegalitate. Karate-ul formează oameni independenţi, cu putere de decizie, cu caracter care nu e compatibil cu felul în care comunismul voia să fie oamenii. S-a dat atunci o circulară către şcoli să nu se sprijine aceste activităţi. Era pe vremea când s-a interzis yoga şi meditaţia transcedentală. Practic karate-ul a devenit ilegal. În 1989, în noiembrie, deci cu o lună înainte de Revoluţie, noi eram într-un stagiu de karate la Sfântu Gheorghe şi am fost arestaţi. A fost un ofiţer care a venit la sală, ne-a luat toate buletinele, ne-a dus la declaraţii şi ne-a urcat apoi în tren să plecăm spre casă", a povestit Apan.

Pe parcursul celor patru zile de campionat de al Cluj-Napoca au fost programate, în concursul oficial, 400 de lupte. La eveniment au participat peste 1.500 de sportivi, iar numărul lor ar fi putut fi dublu, susţin organizatorii, dacă România ar fi făcut pare din Schengen.

Una dintre cele mai importante dorinţe ale liderilor Federaţiei de Karate Fudokan este aceea de a vedea federaţiile de karate reunite, iar cultura budo să facă într-o zi parte din patrimoniul UNESCO.AGERPRES/(A - autor: Elena Stanciu, editor: Mihai Ţenea)