Bucureşti, 23 mai /Agerpres/ - Dispariţia lui Viorel Morariu este o pierdere uriaşă pentru rugby, a declarat, marţi, preşedintele Federaţiei Române de profil, Alin Petrache, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

"Este o pierdere uriaşă pentru rugby, suntem profund îndureraţi de vestea pe care am primit-o în această dimineaţă. Părintele spiritual al rugby-ului românesc, care a rămas implicat activ în creşterea şi dezvoltarea acestui fenomen atât pe terenul de joc, cât şi în afara acestuia, Viorel Morariu, lasă un gol insurmontabil în sportul românesc şi internaţional. Suntem în doliu, este greu să găsim cuvintele care să definească tot ce a făcut pentru rugby, dedicaţia şi pasiunea pe care a pus-o în fiecare discuţie şi sfat pe care ni l-a oferit, viaţa închinată acestui sport", a declarat Alin Petrache.

Fostul rugbyst, antrenor şi preşedinte al Federaţiei Române de profil Viorel Morariu a decedat, marţi dimineaţa, la vârsta de 85 de ani, anunţă site-ul FRR.

Preşedinte onorific al FRR, Viorel Morariu a primit numeroase distincţii de-a lungul carierei, meritele fiindu-i recunoscute şi apreciate de Rugby Europe şi World Rugby.

Viorel Morariu a fost cel mai influent jucător al generaţiei sale şi a ocupat poziţia de antrenor şi manager al echipei naţionale, înainte de a ocupa diverse funcţii în forurile internaţionale, precizează sursa menţionată.

Flankerul Viorel Morariu a jucat de 37 de ori în tricoul naţionalei, între 1950 şi 1964. A evoluat la un singur club de rugby întreaga lui carieră, RC Locomotiva Griviţa Roşie (devenit RC Griviţa Roşie şi apoi RC Griviţa), cu care a reuşit să câştige 10 campionate naţionale şi patru Cupe ale României, precum şi Cupa Campionilor Europeni, după ce a învins Stade Montois (Mont-de-Marsan).

Sub conducerea sa ca antrenor, România a câştigat cinci din cele 10 meciuri disputate între 1965 şi 1967. În 1977 a devenit manager al echipei naţionale şi a condus România în primele sale turnee internaţionale, în Anglia şi Ţara Galilor în 1978, Ţara Galilor în 1979, Irlanda şi Anglia în 1980, Scoţia în 1981, Anglia în 1984-85 şi Noua Zeelandă în 1991.

Viorel Morariu a fost apoi vicepreşedinte al Federaţiei Române de Rugby, între 1973 şi 1987, când a fost retras din funcţie de regimul comunist, dar a revenit, în funcţia de preşedinte, între 1990 şi 1998, după care a fost preşedinte onorific al forului de specialitate. În 1990 a fost ales vicepreşedinte al FIRA-AER, poziţie pe care a ocupat-o timp de 14 ani, după care şi-a păstrat doar statutul onorific. Ca membru în consiliul International Rugby Board, între 1995 şi 1999, Viorel Morariu a continuat să supravegheze dezvoltarea jocului în rândul naţiunilor afiliate la FIRA-AER.
AGERPRES (AS/autor: Mihai Ţenea, editor: Mihai Dragomir)