COD GALBEN: 14-02-2025 ora 10 Intre 15 februarie, ora 05 – 15 februarie, ora 18 se va semnala ninsoare viscolită

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ploieşti, 19 dec /Agerpres/ - Lucian Mircescu, în vârstă de 28 de ani, a readus la viaţă, pornind practic de la zero, sportul cu balonul oval în judeţul Prahova, în ciuda faptului că el nu este un practicant de rugby. Dorind să îmbine pasiunea sa pentru rugby cu experienţa pe care o are în domeniul politicilor sociale, Lucian Mircescu a pus, în urmă cu aproximativ doi ani, bazele CS Aurora Băicoi, un club 'special' prin ceea ce a reuşit să ducă la îndeplinire în afara dimensiunii sportive, după cum mărturiseşte fondatorul lui. Lucian a studiat politici sociale în Olanda, a lucrat la un centru de cercetare al UNICEF în Italia, iar acum are un contract de stagiar pe o perioadă de cinci luni la Comisia Europeană. În ciuda pregătirii sale care i-ar putea oferi şansa de a se realiza în afara ţării, prahoveanul spune că nu va pleca din Băicoi, susţinând că munca sa poate avea cel mai mare impact aici, în România.

AGERPRES: Sunteţi omul care, în urmă cu aproape doi ani, a readus sportul cu balonul oval în Prahova, deşi nu sunteţi un practicant de rugby. De unde vine pasiunea dumneavoastră pentru acest sport?
Lucian Mircescu: Pasiunea pentru rugby a apărut ca urmare a timpului petrecut ca student în Franţa. Coincidenţa a fost că eu mă aflam acolo în 2007, anul Cupei Mondiale, tocmai în Toulouse, un oraş care se identifică printr-un rugby adus pe alocuri la rang de religie. Chiar acolo am avut şansa să văd pe viu echipa locală în acţiune şi poate cel mai memorabil a fost meciul de Cupă Mondială, România - Noua Zeelandă. Astfel, prin spiritul unui oraş care respira rugby şi apoi prin Cupa Mondială mi-a fost dat să văd şi să trăiesc o foarte aparte cultură sportivă, de altfel complet diferită de cea a mult mai familiarului fotbal. Mai mult, foarte bizar pentru mine la momentul acela, am observat cât de apreciaţi erau românii ca membri ai unei foarte demne naţiuni rugbystice, lucru cu care, aveam să aflu, nu se pot mândri decât vreo 18-19 ţări în lumea aceasta. Din acel moment am început să lucrez la relaţia mea cu rugby-ul. În prezent, dintr-un aprig pasionat al fotbalului am ajuns un suporter pasiv al acestuia şi un activist al rugby-ului şi poate ceva mai atent la alte sporturi de echipă marginalizate de popularitatea fotbalului.

AGERPRES: Ce v-a motivat să puneţi bazele clubului Aurora Băicoi?
Lucian Mircescu: Din punctul meu de vedere, sportul, cu precădere cel de echipă, are un potenţial uriaş de a fi folosit ca un foarte eficace medicament social. În România cel puţin, sportul organizat este folosit ca mijloc de divertisment, ca afacere şi pe alocuri ca instrument de PR. La Băicoi ţintesc formarea unei mişcări rugbystice amatoare, care după meci sau antrenament să lucreze pentru propria comunitate. În termeni practici, clubul îşi poate pune la dispoziţie capitalul material, uman, reţeaua socială pe care o găzduieşte pentru diverse intervenţii comunitare: sprijin material sau emoţional pentru copiii care provin din medii dezavantajate, campanii educaţionale în şcoli, promovarea unei culturi a voluntariatului sau dezvoltarea unei identităţi locale pozitive bazată pe evoluţia clubului de rugby. Desigur, lista poate continua, pentru că discursul despre efectele pozitive ale sportului este foarte generos. Realitatea este mai săracă în fapte, din păcate. Astfel că Aurora Băicoi există tocmai pentru a pune elementele de mai sus în practică.

AGERPRES: Ce este special la acest club, la acest proiect?
Lucian Mircescu: Dincolo de caracterul inedit al misiunii sale, aş spune că Aurora Băicoi este un club special prin ce a reuşit să ducă la îndeplinire în afara dimensiunii sportive. În Băicoi exista un stadion abandonat de aproximativ opt ani, căruia, prin eforturile voluntare ale celor de la club, i-a fost redată funcţionalitatea cu nişte costuri minime, iar acum găzduieşte antrenamente şi competiţii sportive, nu numai rugby, pentru sute de copii. Prin Aurora, trei copii din localitate au avut şansa să ajungă în Italia la o competiţie internaţională în calitate de componenţi ai unei mini-selecţionate de rugby a României. Alţi opt copii sunt la licee din Bucureşti la specializarea rugby, iar în 2014 mai pregătim alţi cinci pentru acest pas. Avem parteneriate cu şcolile din Băicoi unde participăm alături de doamnele învăţătoare la orele de educaţie fizică din ciclul primar, cu scopul de a dezvolta pasiunea celor mici pentru sport. Intervenim de asemenea pentru a acoperi o serie de nevoi materiale ale familiilor copiilor de la rugby, însă, deşi impactul este important, resursele limitate ne împiedică să dezvoltăm un program de sine stătător. La toate acestea se adaugă, sper eu, sute de amintiri frumoase şi experienţe de viaţă pozitive pentru toţi copiii care au avut ocazia să participe şi să câştige trofee la competiţii prin toată ţara, în tricoul Aurora.

AGERPRES: Câţi copii se antrenează în acest moment la club şi de unde provin ei?
Lucian Mircescu: În jurul clubului sunt întotdeauna 70-80 de copii, majoritatea până în 14 ani, aceştia fiind din Băicoi. Recent, în schimb, prin eforturile voluntare ale unui nou membru al Aurora, Florin Bonea, arbitru de rugby, ne-am extins în Măgureni unde aproximativ 20 de băieţi şi fete se antrenează de două ori pe săptămână. Din păcate, trăsătura comună a acestor copii este că mai bine de jumătate dintre ei se confruntă cu dificultăţi socio-economice.

AGERPRES: Într-un timp scurt, aţi obţinut şi performanţe. Care sunt ţintele, din punct de vedere sportiv, pentru 2014 şi ce alte proiecte aveţi în vedere pentru anul viitor?
Lucian Mircescu: Performanţele, din punctul meu de vedere nu sunt atât de importante decât strict prin prisma principiului că victoriile menţin o echipă unită. Evident ne bucurăm pentru cele trei podiumuri de anul acesta la sub 10 ani, sub 12 ani în Campionatul Bucureştiului şi altele rezultate similare în diverse competiţii naţionale şi regionale în 2012. Totuşi, este mai bine să le imprimăm copiilor ideea că a te concentra exclusiv pe victorie nu este neapărat folositor. Tocmai pentru că sunt copii, important este ca ei să înveţe rugby-ul mai înainte, să îşi păstreze mintea limpede după fiecare meci indiferent de rezultat şi să dezvolte pe termen lung o etică a muncii. Acestea sunt ţintele noastre eterne în plan sportiv. Cel puţin la nivel de copii, nu este indicat să îţi doreşti altceva. În plus, am dori să organizăm trei competiţii rugbystice, faţă de două câte am făcut în 2013, dintre care una să fie destinată seniorilor. Ar fi un prim pas pentru o echipă de seniori la Băicoi. Planurile non-sportive, în schimb, s-ar referi la dezvoltarea unui program de mentorat pentru copii, un program de consiliere psihologică şi, într-un final, transformarea unei clădiri din zona stadionului într-o casă a clubului/club-house care să funcţioneze drept centru administrativ al Aurora Băicoi şi spaţiu de recreere pentru copii după antrenamente sau meciuri. Totodată, cu o nocturnă de antrenament la stadion ne-ar fi mult mai uşor să aducem voluntari la club, dar şi copii la teren.

AGERPRES: Aţi studiat şi chiar aţi lucrat în afara ţării. Ce vă aduce înapoi în România, ce vă reţine aici?
Lucian Mircescu: Într-adevăr, am studiat politici sociale în Olanda pentru un an, am lucrat la un centru de cercetare al UNICEF în Italia pentru jumătate de an, după care am decis să mă întorc în oraşul meu natal Băicoi, unde pentru următorii doi ani m-am ocupat de construcţia Aurora Băicoi. Totuşi, la momentul acesta sunt la Bruxelles, la Comisia Europeană, cu un contract de stagiar, pe o perioadă de cinci luni. În timpul sezonului rece, rugby-ul se odihneşte în România, iar asta mi-a permis să încerc mediul de lucru al Comisiei Europene. Urmează totuşi ca din martie să revin la Băicoi, din nou la Aurora. Cât despre decizia de a rămâne în România, consider că aici munca mea ar putea avea cel mai mare impact. Cunosc relativ bine societatea românească, în general, şi comunitatea mea în particular, aşa că nu mă simt deloc reţinut, din contră, sunt chiar foarte liber. Recunosc că sunt ataşat de copiii mei de la Aurora, dar încerc să rămân cât mai raţional când vine vorba de club şi de intenţiile mele legate de proiectele care se pot desfăşura în România.

AGERPRES: Transmiteţi-le un mesaj tinerilor din România.
Lucian Mircescu: Nu ştiu în ce măsură am eu autoritatea morală să adresez îndemnuri înţelepte oricui mai mare de 16 ani şi care nu joacă rugby la Aurora Băicoi, dar ideal ar fi să încercăm o abordare mai activă în corectarea dezechilibrelor sociale şi economice din propria comunitate, pentru început. Lipsa accesului la bunuri care ar trebui să fie publice, la servicii de sănătate şi de educaţie de calitate sau piaţa muncii sunt realităţi precare unde este nevoie de intervenţie. O rearanjare a priorităţilor personale, astfel încât să fim mai atenţi unii cu ceilalţi, nu ar avea cum să strice. AGERPRES/(AS- autor: Anamaria Toma, editor: Adrian Drăguţ)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.