COD GALBEN: 05-06-2020 Intre 09:10 si 15:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze de 90...100 km/h in Județul Neamţ;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Videochat-ul masculin, o activitate relativ nouă în România, dar din ce în ce mai atrăgătoare pentru că modelele pot ajunge la câştiguri de 50.000 de euro anual, îi determină pe mulţi bărbaţi tineri să consume steroizi şi alte substanţe cu grad mare de risc din dorinţa de a avea un corp perfect.

"Sportivii neprofesionişti, ca să le zicem aşa, vin la sală numai pentru forma fizică. Eu nu am ştiut până de curând treaba asta, dar videochat-ul masculin a ajuns să fie mai bine plătit decât videochat-ul feminin. În sală, când îi vezi, sunt dezvoltaţi mai mult în partea superioară, pentru că e foarte greu să dezvolţi picioarele. De ce? Pentru că la videochat clientul te vede doar de la mijloc în sus. Nu interesează gambe sau coapse mai dezvoltate. Şi mulţi fac bani din aşa ceva. Eu cunosc persoane care sunt ‘campioni' în acest domeniu, care au strâns 40.000 de euro sau 50.000 de euro într-un an. Banii sunt foarte mulţi. Şi pentru a câştiga banii ăştia, au 18-20 de ani, au terminat liceul, ce să facă? Fac ceea ce văd la televizor. Odată ce au muşchi, au şi nişte maşini, nişte sponsori. La sală îi vezi că apar în luna ianuarie, după sărbători, dar dispar în luna mai. Ăştia sunt sezonierii, ei vor să îşi facă masă musculară repede, din ianuarie până în mai, când trebuie să aibă deja muşchi şi să scape de ţesutul adipos acumulat. Şi atunci bagă steroizi la greu ca în luna mai să fie la prima piscină. Să aibă primul bronz şi apoi, în iunie, să fie pe plajă unde câştigă bani. Sunt tineri care nu au carte şi trebuie să câştige cumva. Sunt foarte mulţi care sunt plecaţi în lumea arabă, am prieten care mi-a povestit. Nu ştiu exact ce fac acolo, că activează ca fotomodel, ca manechin, ca hostess, nu ştiu exact, dar fac foarte mulţi bani", a declarat, pentru AGERPRES, medicul Alexandru Butoi, specializat în antidoping, activând de 15 ani în domeniu.

Este un împătimit al vieţii sportive, merge frecvent la sala de forţă de 8 ani şi afirmă că niciodată nu a fost tentat să apeleze la substanţele dopante pentru a slăbi sau a-şi creşte masa musculară, cunoscând foarte bine afecţiunile medicale ireversibile care pot apărea.

Alexandru Butoi l-a dat drept exemplu pe celebrul Arnold Schwarzenegger, o adevărată legendă în lumea culturismului, care în tinereţe a consumat steroizi produşi la fabrica de medicamente Terapia, din Cluj-Napoca, şi a ajuns mai târziu să fie supus la două intervenţii de bypass coronarian.

"Eu merg la sală de opt ani, dar am făcut şi sport de performanţă, hochei pe gheaţă până la 22 de ani. După care nu a mai putut să fac şi sport de performanţă şi medicină. Şi în medicină, ca orice om, cu mâncare dezordonată, cu gărzi, am ajuns la 127 de kg şi mi-am dat seama că e o problemă. Apoi, uşor-uşor am început să mă duc la sală. Nu am fost niciodată tentat pentru că în vremea în care eram sportiv de performanţă nu ştiam ce e aia doping, iar acum în niciun caz. Pentru că oamenii nu ştiu, dar Arnold Schwarzenegger, la 52 de ani avea două bypass-uri coronariene. Lumea nu ştie treaba asta. El a fost un model în ceea ce priveşte hrana, ca să spun aşa, nu a fost gras, dar steroizii de-a lungul vieţii au dus la afecţiunile respective. E adevărat că nu a cedat şi nu a murit la 40 de ani ca alţii, pentru că la vremea lui foarte puţini steroizi existau în lume şi foarte puţin creaţi pentru sport. El spunea că în Austria, în perioada în care a devenit un sportiv foarte bun, a folosit Naposim, un medicament făcut de Terapia Cluj. La noi se făcea, la Terapia Cluj, pentru tratarea unor afecţiuni, iar Austria, fiind aproape de România, procura mai uşor medicamentele astea. Şi povestea el că după ce a plecat în America i-a fost şi mai greu să procure Naposim şi îl costa şi mai mult. În momentul acesta nu se mai fabrică Naposim, dar au existat de-a lungul timpului şi sportivi care au ieşit pozitiv, este un steroid artificial", a povestit medicul care s-a specializat de-a lungul anilor ca angajat la Agenţia Naţională Anti-Doping.

Substanţele anabolizante, pe lângă gravele afecţiuni pe care le provoacă, pot duce şi la o anume stare de dependenţă, consumatorul având nevoie la nivel mental să continue administrarea în momentul în care realizează că "se dezumflă".

Iar costurile pentru întreţinerea unui corp atletic folosind substanţe dopante nu sunt deloc mici: "Steroizii dau dependenţă la modul că dacă nu îi mai iei te dezumfli imediat şi atunci psihic apare narcisismul. Şi când se uită în oglindă şi vede că nu mai are pătrăţele sau că are un ţesut adipos mai mult dincolo, gata, s-a panicat şi spune ‘trebuie să trec din nou pe steroizi'. Eu ştiu la sală oameni care arată bine, care au băgat, dar nu mai este necesar. Dar el spune ‘uite, aici nu se mai vede fibra la fel de bine' şi se apucă din nou ca să se vadă fibra. Deci există un fel de dependenţă psihică pentru că nu te mai iubeşti pe tine, nu te mai placi. Ei cheltuiesc foarte mulţi bani. Dau un exemplu, un hormon de creştere poate să ajungă la 225 de euro o singură fiolă din care faci poate patru-cinci doze. O fiolă de testosteron, care este cel mai ieftin, este 150 de lei, dar poate ajunge şi la 300 de lei flaconul. Pe lângă astea se adăugă bidoanele de proteine aminoacizi. Dar astea nu sunt periculoase, pentru că un sportiv care depune foarte mult efort să îşi asigure necesarul are nevoie să mănânce un porc, dar nu ai stomac să adaugi un porc şi atunci, ce faci, ai o alimentaţie cât de cât lipsită de grăsimi, după care suplimentezi cu aceste concentrate de proteine, aminoacizi".

Medicul afirmă că a ajuns să cunoască tipul de substanţe consumate, după felul în care este dezvoltat respectivul corp.

"Eu am ochiul format, îmi dau seama imediat, oricât mi-ar spune unul că este natural, după modul în care este dezvoltată masa musculară. Pentru că un sportiv care are masa musculară mare trebuie să aibă şi ţesut adipos. Nu poate să slăbească atât de mult. Să ai masa musculară mare şi să fii şi slab... Testosteronul face chestia asta, arde grăsimile. Un culturist, când are perioada de pregătire cu masa musculară mare, ajunge la 160-170 de kg, dar are şi burtă şi grăsimi, după care îşi menţine masa musculară şi slăbeşte, face doar slăbire. Dar atunci nu mai creşte muscular. În plus, sunt unii care fac doar anumite exerciţii, spre exemplu dacă faci doar biceps, îţi dezvolţi braţul, dar te trezeşti că are antebraţul mai subţire. De ce? Pentru că folosind steroizi dezvolţi repede bicepsul, pentru că acolo tragi. Sau au pieptul foarte dezvoltat, dar umerii mici. În mod natural dacă dezvolţi pieptul, trebuie să dezvolţi şi umerii, pentru că altfel cedează. Şi marea problemă a consumului de steroizi este că afecţiunile apar nu imediat, ci după după 15-20 de ani. Dacă după un ciclu de trei luni de zile ar avea probleme, s-ar speria. Fiecare tânăr care ajunge la sala de forţă se duce lângă ăla care este cel mai bine făcut. La început nimeni nu se aruncă să îţi dea steroizi, dar când vezi că e de muncă, după câteva luni, când vezi că e greu să munceşti, îl întreabă ce se ia. Şi atunci el te învaţă aia, aia, aia", a spus medicul.

Una dintre cele mai grave afecţiuni ale consumului de substanţe dopante cu grad mare de risc este arteroscleroza, existând mulţi culturişti la nivel mondial care au decedat din această cauză: "Cele mai grave afecţiuni cauzate de steroizi sunt depunerea colesterolului pe vasele de sânge, care duce la arteroscleroza şi mai apoi la infarct miocardic. Mulţi folosesc testosteronul ca să slăbească şi pentru a se forma trebuie să topească din grăsimi. Şi scazi ţesutul adipos, dar creşte colesterolul. Gândiţi-vă ce înseamnă să iei testosteron mai mult decât produce organismul. Asta înseamnă că poţi ajunge la nişte afecţiunii pe care alţii le au la 50-60 de ani, mult mai repede. Apoi sensibile sunt vasele de sânge mici, şi apare accidentul vascular cerebral, insuficienţa renală, astea sunt cele mai grave şi duc la deces. După care mai sunt ginecomastia, subţierea vocii, pentru că sunt culturişti care au o voce foarte subţire, apoi depunerea ţesutului specific feminin, celulita. Bărbaţii în mod normal nu au celulită, dar cei care folosesc steroizi au în anumite zone ţesut specific de celulită. Au apărut şi steroizi care nu au aceste efecte de aromatizare, dar care afectează ficatul. Bineînţeles că sunt mai scumpi, dar efectul nu ţi-l spune nimeni, pentru că ficatul nu reuşeşte să îl proceseze. De aceea sunt consumatori de steroizi care ajung la ciroză hepatică. Apoi mai este hipertrofia cardiacă. Mai au un efect la nivelul pielii, apariţia coşurilor pe spate, pe torace".

În ceea ce priveşte incriminarea prin lege a substanţelor dopante cu grad mare de risc, Alexandru Butoi afirmă că este necesară, sistemul medical fiind nevoit să cheltuie bani pentru tratarea unor afecţiuni cauzate de acestea: "Eu sunt pro incriminarea acestor substanţe pentru că în momentul de faţă când îţi intră în camera de gardă un om până în 40 de ani şi are dureri în piept, primele întrebări sunt dacă se droghează sau dacă ia steroizi. Sunt cele două întrebări care au crescut incidenţa infarctului miocardic, consumul de droguri şi de steroizi. Până acum nu existau oameni cu astfel de boli la vârsta asta. Dacă la droguri nu suntem o ţară care să se compare cu alte state, la steroizi, da, consider că este un fenomen îngrijorător. Ce se întâmplă? Este mai greu să citeşti o carte şi să fii deştept şi mai uşor să te duci la sală să iei steroizi şi să câştigi bani uşor. Acum vin şi te întreab㠑Ce faci tu? Medicină? Şi cât câştigi? 5.000 de lei pe lună? Păi eu stau degeaba şi câştig 10.000 de euro'. În momentul de faţă analiza se face aşa, câţi bani câştigi pe lună. S-au întors valorile, sunt cu fundul în sus".

Medicul a explicat, pentru AGERPRES, care este rolul testosteronului creat de corpul uman, dar şi acţiunile pe care le au steroizii în organism: "Steroizii sunt substanţe folosite în industria farmaceutică pentru a veni în sprijinul persoanelor care au deficit de testosteron, care este un hormon masculin. Rolul lui este acela de a creşte masa musculară, dar şi creşterea globulelor roşii astfel încât te poţi oxigena mai bine. Şi acest hormon când se formează, se formează din steroli, de aici şi denumirea. Şi sunt mai multe tipuri de steroizi, steroizi artificiali, de care industria farmaceutică se ajută pentru a produce nişte medicamente care să semene, şi sunt nişte steroizi care seamănă foarte bine cu cei produşi de corpul nostru. Diferenţa e făcută atunci când se descoperă steroizi care nu sunt produşi de corpul nostru. Cel produs de corp are carbon 13 sau carbon 15. Adică are o greutate anume, pe când industria farmaceutică nu poate să imite identic natura şi orice alt carbon, cu altă greutate, e considerat extern. De aceea unii sportivi sunt suspendaţi provizoriu, pentru că au nişte niveluri mari în mod natural şi urmează o analiză care dovedeşte nivelul".

"Testiculele sunt organele care produc testosteronul la bărbaţi şi ovarul la femei, pentru că sunt identice ca şi ţesut. Cum se stimulează? Există o vorbă care spune că în ultimii 20 de ani, mai ales în ţările civilizate şi industrializate, a scăzut natalitatea apărând infertilitatea, şi masculină şi feminină, faţă de ţările mai slab dezvoltate, în care omul munceşte mai mult, are parte de mai multă forţă fizică. În ziua de azi lumea doar munceşte şi în general munca este de birou, foarte puţină mişcare. Şi atunci nu se secretă testosteron. Acum este un curent foarte mare în rândul corporatiştilor, să iasă să facă mişcare. Când ne mişcăm, în organism să secretă adrenalină şi noradrenalină. Iar hipofiza este cea care secretă hormon de creştere şi FSH care stimulează testiculul să secrete testosteron şi spermatozoizi. Testosteronul se elimină în sânge, iar organismul vede că are destul testosteron şi inhibă secreţia în cazul în care îl aduci din afară. Motivul pentru care cei care iau testosteron din exterior ajung la infertilitate este acela că organismul nu mai produce testosteron. În medicină există o vorbă, ‘funcţia creează organul'. Funcţia, adică mergând la sală, hrănindu-te bine, cu antrenamente intensive, care să nu dureze mai mult de o oră şi jumătate, duc la descărcare de testosteron. Şi somnul înainte de ora zece. Pentru că între 22:00 şi 01:00 este perioada de secreţie a hormonului de creştere şi a testosteronului. Nopţile pierdute de către sportivi duc la o scădere a performanţei sportive pentru că refacerea durează două-trei zile. De aceea, sportivii de top nu o să îi vezi pierzând nopţile, decât atunci când au vacanţe. Şi atunci când scade nivelul de testosteron ce fac unii, ‘hai să băgăm nişte steroizi, că ne ajută, având în vedere că facem antrenamente intense'", a explicat specialistul.

În cazurile în care administrarea de steroizi este îndelungată, există şi cazuri în care eliberarea de testosteron a fost stopată de către corp, ajungându-se la afecţiuni grave, aşa cum a păţit ciclistul american Lance Armstrong: "Tot ceea ce înseamnă mai mult decât secretă organismul nostru va duce la dereglări şi deformări ale organelor interne, pentru că steroidul este un hormon care acţionează pe nişte receptori musculari. Organismul nu secretă niciodată mai mult decât e nevoie, astfel încât să te omoare. Sunt unii care folosesc în doze mari steroizi care inhibă secreţia de testosteron şi controlează nivelul cum vor ei. Sunt şi cazuri la unii sportivi care, după ciclurile de steroizi, nu mai porneşte secreţia de testosteron deloc. Pentru că funcţia creează organul, dacă eu nu mai am funcţie, organul respectiv se atrofiază. Şi unul dintre sportivii care a ajuns la astfel de probleme este Armstrong, care a făcut cancer testicular şi s-a dovedit că a făcut dopaj cu testosteron".

Medicul a explicat şi de ce consumul de steroizi este considerat un furt în sport şi cum acţionează surplusul de testosteron la nivelul organismului.

"Atunci când vreau să dezvolt masa musculară, fac un tip de efort în condiţii anaerobe. Să zicem că vreau să fac biceps, fac la început o încălzire uşoară, cu greutăţi mici, apoi greutatea mare de final, când împing 100 de kg pentru piept, patru repetări, până când simt că cedează mâinile. Atunci se produc micro rupturi fibrilare şi organismul le repară cu ajutorul testosteronului, a proteinelor pe care le mâncăm, a carbohidraţilor, proteina fiind cărămida, iar carbohidraţii cimentul care vine şi lipeşte. În cazul ăsta, organismul nu va repara cu o singură fibră, ci cu două-trei, ceea ce se numeşte supracompensare. Organismul încearcă să protejeze ca la următoarea ridicare, la fel de grea, să nu se mai rupă. Cu ajutorul steroizilor, reparaţia se face mult mai rapid", a mai spus medicul.
AGERPRES (A-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.