APADOR-CH şi Active Watch au lansat, joi, raportul "Statutul avertizorului de integritate în România", prilej cu care un poliţist timişorean a vorbit despre traumele suferite la serviciu în perioada stării de urgenţă declarată anul trecut ca urmare a pandemiei de COVID-19, după ce a atras atenţia asupra mai multor nereguli pe care le-a sesizat în activitatea unităţii unde activa.

"Am primit o oaie neagră cadou", a afirmat poliţistul, care a susţinut că, în perioada stării de urgenţă, li se cerea să aplice mai multe amenzi pentru nerespectarea măsurilor instituite pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

"Nu puteam să punem biciul pe oameni, unii erau amărâţi, nu aveau serviciu", a arătat poliţistul timişorean. El a explicat că s-a adresat unui for superior pentru a semnala nereguli în unitatea unde activa, iar la o lună a fost dat afară.

În urma semnalărilor, colegii au început să-l evite, să-l ironizeze, până când a primit "cadou" o oaie neagră.

"18 ani şi 10 luni a durat până sistemul m-a învins", a spus poliţistul.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Raportul "Statutul avertizorului de integritate în România", prezentat în cadrul unui eveniment desfăşurat la Palatul Parlamentului, a fost realizat pe baza interviurilor realizate cu 22 de avertizori de integritate.

"Raportul este unul calitativ, adică noi ne-am dorit să indexăm experienţele şi modul în care avertizorii de integritate au trecut prin această experienţă de a se constitui ca avertizori de integritate. Discutăm aici despre consecinţe profesionale, dar şi consecinţe personale, este vorba de un impact nu numai asupra avertizorului de integritate, ci asupra unui întreg sistem - familie, relaţii de suport şi, pe de altă parte, ne-am dorit să analizăm un pic şi modul în care instituţiile în cadrul cărora avertizorii de integritate au făcut aceste avertizări au răspuns în momentul în care au existat avertizări de integritate", a precizat Irina Zamfirescu, reprezentat al Active Watch.

Ea a explicat că raportul a fost întocmit cu gândul că orice modificare a legii în domeniu nu se poate face în absenţa actorului principal - avertizorul de integritate şi, de aceea, au fost colectate aceste experienţe şi au putut fi identificate puncte nevralgice pentru fiecare dintre cazuri.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

"Aproape unanim, mecanismul automat de răspuns al instituţiei în cadrul căreia a fost făcută avertizarea de integritate a fost constituirea unor comisii de disciplină, acolo unde aceste persoane s-au constituit ca avertizori de integritate, comisii disciplinare care aveau legătură foarte puţină cu faptele sesizate de avertizori. Un alt mecanism de reacţie a fost detaşarea în alt judeţ, (...) s-a făcut aproape în cvasitotalitatea situaţiilor fără ca avertizorii să-şi fi dorit acest lucru. Sancţiuni disciplinare pe care le-am întâlnit - tăieri de salarii, desfiinţarea postului, retrogradare, uneori s-au întâmplat controale amănunţite ale activităţii", a spus Irina Zamfirescu.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei, Adrian Dumitru de la Direcţia elaborare acte normative, a informat că proiectul de lege privind protecţia avertizorilor în interes public a fost trimis pe 30 august în proces de avizare interinstituţională, însă acesta a fost trimis înapoi după ce conducerea ministerului s-a schimbat.

"Din păcate, s-a schimbat conducerea ministerului. Parte din cele 18 instituţii care urmează să se pronunţe au trimis înapoi proiectul datorită acestui motiv, dar şi cu observaţii pe proiect", a spus Adrian Dumitru. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)