COD GALBEN: 26-07-2021 ora 10 Intre 27, 28, 29, 30, 31 iulie Fenomene vizate se va semnala 27, 28, 29, 30, 31 iulie Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sinaia este unul dintre puţinele oraşe din Europa care au două gări regale, de aceste două obiective fiind legate evenimente importante ale istoriei, dar şi momente de fast prilejuite de oprirea în această zonă a celebrului tren Orient Express, sinonim al vacanţelor de lux de pe continent.

Când spui "Sinaia", spui regalitate, eleganţă, lux, istorie, concepte care au străbătut vremurile, fiind şi azi la fel de actuale pentru "Perla Carpaţilor". Apariţia localităţii este strâns legată de deschiderea circulaţiei pe Valea Prahovei, în 1879 fiind terminată calea ferată, astfel că a apărut şi prima gară din Sinaia.

De altfel, staţiunea are trei gări - una de călători şi două gări regale, rezervate Familiei regale sau vizitelor înalţilor demnitari.

"Sunt trei lucruri foarte importante care au dus la apariţia localităţii Sinaia şi unul dintre ele este deschiderea circulaţiei pe Valea Prahovei, pentru că, oricât ar părea de ciudat, Valea Prahovei, pe care vedem acum coloane de maşini, a fost ultima trecătoare dintre România şi Ţara Transilvaniei care s-a deschis circulaţiei şi asta s-a întâmplat după ce capitala României s-a mutat de la Târgovişte la Bucureşti în urma unei presiuni în special comerciale a vestului Europei şi a Imperiului Austro-Ungar. Calea ferată a fost terminată prin 1879, când a fost pus în circulaţie primul tren de plăcere între Sinaia şi Predeal. Sigur că, odată cu apariţia căii ferate, a apărut şi prima gară din Sinaia", a explicat, pentru AGERPRES, arhitectul Dan Manea.

Potrivit acestuia, dificultăţile traseului au dus la găsirea unor soluţii de avangardă, printre care şi sistemul de îmbinare a traverselor metalice şi cel de pre-montare a şinei pe traverse în afara spaţiului căii ferate, care au scurtat mult durata de execuţie, tehnici care au revoluţionat construcţiile metalice din epocă, fiind utilizate inclusiv de inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel la ridicarea celebrului turn din Paris.

 

Prima gară din Sinaia a fost construită între 1876 - 1880 din fondurile statului român şi avea un aspect clasic pentru acea vreme - un salon central şi două aripi laterale. În scurt timp însă, clădirea gării se dovedeşte a fi neîncăpătoare pentru numărul mare de turişti care veneau în fiecare weekend aduşi de trenurile de plăcere care circulau cu tarif redus pe ruta Bucureşti - Sinaia şi a fost înlocuită, pe acelaşi amplasament, cu actuala gară de călători, povesteşte Dan Manea.

 



Odată cu realizarea gării de călători, a fost construită în vecinătatea ei, în 1886, şi prima gară regală care a funcţionat ca atare până în 1940, căpătând apoi diverse alte destinaţii, precum club muncitoresc, sală de spectacole, restaurant, discotecă, atelier de tâmplărie sau biblioteca. În prezent, aici funcţionează un spaţiu muzeal interactiv dedicat căilor ferate.

 



Prin 1933, Regele Carol al II-lea îi comandă renumitului arhitect Duiliu Marcu să realizeze o nouă gară regală, finalizată în 1940, care este şi astăzi funcţională şi serveşte în acest scop, la nivel de vizite de preşedinte de stat, a menţionat arhitectul.

Potrivit acestuia, noua gară regală a fost făcută cu mai mult "dichis", fiind o construcţie modernă, de factură cubistă, sobră, placată integral cu piatră din cariera Izvor.


În afară de salonul oficial de protocol, aceasta are şi o componentă tehnică. Astfel, gara are în spate o zonă împrejmuită unde putea fi garat trenul regal, iar în lungul liniei întâi există o lungă arcatură de 80 de metri şi o copertină generoasă unde stăteau oamenii care aşteptau convoiul regal sau prezidenţial, fiind astfel protejaţi de ploaie.

De asemenea, în corpul central există o pictură de mari dimensiuni semnată de Dimitrie Ştirbei, cu o scenă de vânătoare.

Arhitectul Dan Manea subliniază că Sinaia este unul dintre puţinele oraşe din Europa cu două gări regale.

Cele trei gări din staţiunea prahoveană Sinaia formează un ansamblu arhitectonic, fiind, totodată, martore ale unor evenimente importante ale vremii - plecarea pe ultimul drum a Regelui Carol I (octombrie 1914, corpul neînsufleţit a plecat spre locul de odihnă de la Curtea de Argeş) şi a Regelui Ferdinand (1927), asasinarea, în decembrie 1933, a prim-ministrului I. G. Duca la intrarea în gara de călători, în 1938, vagonul trenului regal drapat cu violet poartă trupul Reginei Maria spre odihnă la Curtea de Argeş, în septembrie 1940 Regele Carol al II-lea abdică şi părăseşte ţara împreună cu Elena Lupescu, iar în ianuarie 1948, Regele Mihai I, însoţit de Regina mamă Elena, s-a suit de pe acest peron în trenul exilului părăsind pentru multă vreme ţara.

 



"Din 1897, în afară de cursele de tren obişnuite, în gara din Sinaia veneau trenurile de plăcere, pe rută scurtă Bucureşti - Sinaia cu tarif redus. Unul dintre călători se numea Ion Luca Caragiale, aşa că schiţe precum 'Domnul Goe' şi 'Bubico' sunt inspirate din călătoriile cu acest tren de plăcere pe ruta Bucureşti - Sinaia. Pentru jucătorii împătimiţi ai Casinoului din Sinaia, pe vremea când funcţiona, exista un tren special, se numea Trenul Albastru, al cărui program era acordat cu orarul cazinoului. Totodată, se spune despre noua gară regală din Sinaia că în acel salon, la plecarea din Sinaia, preşedintele american Gerald Ford a fost de acord cu acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România, la insistenţele lui Nicolae Ceauşescu", povesteşte arhitectul Dan Manea.



În gara din Sinaia încă mai opreşte Orient Express-ul, acest legendar tren, sinonim al vacanţelor de lux din Europa, care pune Sinaia pe o extrem de selectă şi scurtă hartă europeană, alături de capitale şi oraşe precum Londra, Milano, Paris, Zurich, Budapesta sau Atena. AGERPRES/ (AS - autor: Anamaria Constantin, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

 

Sursa foto: (c) arh. Manea Nicolae Dan

 

Citeşte şi:

 

GĂRI DE ISTORIE/ Vrancea: La Focşani, civilizaţia a ajuns ... cu trenul

 

GĂRI DE ISTORIE/ Gara Buziaş - întoarcere la farmecul vremurilor de altădată

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.