În joia din Săptămâna Patimilor în case miroase a cozonac. Conform obiceiului, acest preparat tradiţional nelipsit de Paşti de pe mesele românilor se frământă şi se coace în Joia Mare. Gospodinele pregătesc cu o seară înainte toate ingredientele necesare şi le lasă peste noapte la o temperatură potrivită, pentru ca aluatul să crească frumos.

La fel face şi Vasilica Pălălae, care din tinereţe prepară cu drag cozonaci pentru familia sa. În timp, a adaptat reţeta, a învăţat să combine şi altfel gusturile şi aromele şi de fiecare dată cozonacii săi sunt primiţi cu bucurie. A fost plecată o vreme în Italia, unde a lucrat ca badantă vreme de şase ani, apoi s-a angajat într-o spălătorie industrială. În tot acest timp a continuat să facă fel de fel de prăjituri sau cozonaci şi, îndulcindu-şi apropiaţii, români şi străini deopotrivă, îşi alina dorul de casă, de locurile în care a învăţat să prepare reţete delicioase.

După 11 ani în Italia s-a gândit să se întoarcă acasă şi să facă din pasiunea sa pentru prepararea dulciurilor o mică afacere de familie.

"În Italia, în fabrică mai lucrau şi alţi români, dar erau şi italieni. Toţi apreciau dulciurile făcute de mine şi aş putea spune că italienii le preferau pe cele româneşti. Eu am încercat mereu să diversific, să schimb reţetele, să adaug arome noi, să combin gusturile. După 11 ani de stat printre străini, am decis să pun punct şi să mă întorc alături de familia mea, alături de nepotul meu, de părinţi, să mă bucur de ei. Am văzut că oamenii caută foarte mult preparatele făcute în casă, reţetele cu care au fost obişnuiţi din copilărie, pregătite cu ingrediente naturale şi care au gust adevărat. Aşa a pornit ideea de a prelua comenzi şi de a începe această activitate", spune Vasilica Pălălae.

Reţeta cu care nu dă niciodată greş şi care i-a făcut pe italieni să uite de celebrul lor panettone, iar pe românii din Italia să uite de dorul de casă este cea de cozonac - un cozonac moldovenesc reinventat. La reţeta de bază, pe care o ştie de copil, doamna Vasilica a adăugat elemente şi tehnici noi pentru a da preparatului mai multă savoare. Toată lumea ştie că la cozonac se munceşte şi multe femei nu se încumetă să-l facă, dar Vasilica Pălălae crede că, atunci când faci lucrurile cu drag, munca nu vine decât să-ţi răsplătească efortul.

Pentru doi cozonaci e nevoie de un kilogram de făină, 100 de grame de drojdie, nucă măcinată din belşug, cacao, rahat, mac sau stafide, lapte, 10 ouă, zahăr, unt şi ulei. Cozonacul pregătit de doamna Vasilica este unul special, cu aluat opărit. Trei linguri de făină şi un pahar de lapte fierbinte se amestecă până iese o pastă. Se lasă la răcit şi se adaugă drojdia. Aceasta e maiaua în care se adaugă apoi restul ingredientelor.

"Eu frământ aluatul o dată, îl las să crească o oră, după o oră îl mai frământ încă o dată şi îl mai las la dospit. Apoi pun umplutură, îl aşez în tăvi şi îl mai las o oră să crească frumos. Pentru ca totul să iasă bine sunt câteva reguli ce trebuie respectate. În primul rând, ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei. Eu le scot de seara de la rece şi dimineaţa când mă apuc de frământat sunt numai bune. Făina trebuie bine cernută, de două - trei ori, să fie afânată, iar în bucătărie trebuie să fie cald. La cozonac este, ce-i drept, puţină muncă, dar dacă vrei ceva bun şi de calitate nu se poate fără muncă. Pentru mine să fac dulciuri este o pasiune, îmi place să stau în bucătărie, iar când faci cu drag ceea ce faci, rezultatele sunt pe măsură", mărturiseşte femeia.

Cu ajutorul fiicei sale, doamna Vasilica îşi promovează produsele pe pagina sa de Facebook - "Prăjituri ca la mama acasă" şi intenţionează să deschidă un magazin online, pentru ca gustul bun al copilăriei de altădată să ajungă la cât mai mulţi pofticioşi. AGERPRES/(AS - autor: Loredana Ciobanu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: Vasilica Pălălae / Arhiva personală

Citeşte şi:

TRADIŢII ÎN BUCATE / Recomandări pentru meniul de Paşte de la chef Cosmin Toma

TRADIŢII ÎN BUCATE / Giurgiu: Ciorba de ştevie pe pirostrii - gustul vremurilor de altădată

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Vaslui: Sarmale de post cu bulgur şi păsat - întoarcere în vremea bunicilor

TRADIŢII ÎN BUCATE/Timiş: Sarmale cu dovleac, pastă de leurdă şi 'Medova torta' cu nucă - bunătăţi pregătite în Coşteiul de Sus

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Giurgiu: Secretul gogoşelelor aromate cu flori de salcâm - reţetă păstrată de la bunici

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Siropul de păpădie - delicios şi sănătos

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Postul Paştelui - cum se mănâncă gustos şi sănătos la Mănăstirea Şag-Timişeni

TRADIŢII ÎN BUCATE/Gospodinele din Râpa de Jos (Mureş) promovează reţete străvechi: Se mănâncă bine şi în Postul Mare