

Proprietarii unor unităţi de cazare din oraşul Sulina se pregătesc să închidă pensiunile, în timp ce unii turişti continuă să viziteze Delta Dunării, care a fost printre cele mai aglomerate zone în ultimele luni, în ciuda pandemiei de COVID-19.
Bucureşteanul Cristian Mozăceanu, proprietar de 16 ani al unei pensiuni cu 50 de locuri în oraşul Sulina, a declarat, pentru AGERPRES, că va închide unitatea pe data de 1 octombrie, în situaţia în care, în anii trecuţi, pensiunea a rămas deschisă până la mijlocul lunii noiembrie.
"Voi închide pe 1 octombrie. Nu avem ce să prelungim. Toată lumea este speriată acum şi nimeni nu mai sună să facă rezervări. S-a tăiat totul. Preferăm să închidem, fiindcă vine vremea rece şi urmează noi cheltuieli. Toate pensiunile trebuie menţinute la cald în timpul iernii. Aici nu sunt gaze, iar încălzirea este pe lemne sau motorină. Cumpărăm motorină pentru centrala termică şi o plătim cu accize de parcă ne-am plimba pe autostrăzi. E inadmisibil", a afirmat Mozăceanu.
Deoarece restaurantul a fost închis până la începutul acestei luni, din cauza pandemiei, el spune că pierderile au fost de cel puţin 40% şi că nu a mai angajat niciun localnic, iar turiştii care au ajuns la pensiune au fost serviţi de membrii familiei.
"Am avut contracte încheiate cu toate facultăţile de geografie şi turism din ţară. Din cauza pandemiei, toate contractele încheiate pentru lunile aprilie, mai şi parţial iunie s-au anulat. Sunt bani pierduţi pe care nu-i mai putem recupera. Anul acesta îi aşteptam pe studenţii din primul an de facultate, dar nu au mai putut ajunge. Îi aşteptăm anul viitor pe studenţii care intră anul acesta la facultate", a precizat proprietarul pensiunii.
El a amintit că Delta Dunării a fost foarte căutată în această vară.
"Oamenii au evitat litoralul care a fost aglomerat şi s-au gândit că în Deltă va fi mai linişte. Nu a fost chiar aşa. Delta a fost aglomerată anul acesta. Pădurea Letea şi plaja de la Marea Neagră au fost cele mai căutate de turişti", a mai spus Mozăceanu.
Pentru unii turişti, septembrie pare luna cea mai potrivită pentru a vizita Delta Dunării, fiindcă soarele nu este la fel de puternic ca în timpul verii, vizitatorii sunt mai puţini, iar locurile mai liniştite.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
"Venim aici de aproape 30 de ani. Prima dată când am ajuns, drumul până la plajă nu era pietruit, totul era sălbatic, la plajă eram doar noi şi cu familia cu care am venit şi nu erau maşini. Acum, e un vâj continuu. Sunt microbuze, taxiuri, dar noi tot pe jos mergem", a afirmat Tatiana Bâlgă, din judeţul Prahova.
Alături de soţul ei a vizitat complexul Roşu-Roşuleţ, a fost la vărsarea Dunării în Marea Neagră şi în pădurea Letea.
"Acum nu mai sunt ţânţari, soarele e mai bun în luna septembrie, iar apa mării este caldă încă", a afirmat Gigi Bâlgă.
Cei doi soţi au spus că la pensiunea la care au fost cazaţi au avut asigurate dezinfectantele necesare.
Farul vechi din Sulina este în reparaţii, iar singura expoziţie privată din judeţul Tulcea care le poate oferi vizitatorilor o imagine a oraşului de altădată, "Sulina veche", se află în apropiere de clădirea Liceului teoretic "Jean Bart" în care învaţă elevii din ciclul gimnazial şi îi aparţine lui Gheorghe Comârzan.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
"Aici avem o timonă de navă, un cufăr al căpitanului, o sirenă, iar în partea aceasta sunt unelte folosite în gospodării, un tărpan pentru tăiatul stufului, unelte pentru reparat bărcile, un felinar vechi de corabie, o fotografie cum arăta faleza Dunării din Sulina în anul 1894, aici sunt reviste de modă 'Marie Claire' editate la Paris în 1937 la care erau abonate doamnele de la Comisiunea Europeană a Dunării (CED)", a prezentat Gheorghe Comârzan.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
El a amintit că Sulina era, în anul 1927, staţiune balneoclimaterică şi că atunci pe plaja de la Marea Neagră s-a construit un cazinou, unde cânta fanfara, iar spectatorii plăteau "o taxă de muzică", biletul de atunci fiind prezent în expoziţia privată.
Aici este prezentată, de altfel, şi o tradiţie interzisă, cea a pescuitului sturionilor.
"Avem o instalaţie cu carmace. Sunt cârlige legate din 40 în 40 de centimetri pe o sfoară, susţinute de plute. Fiecare cârlig avea o greutate, iar practic morunul se agăţa de cârligele acestea. Era şi peşte pe vremea aceea", a menţionat Gheorghe Comârzan.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
Străbunicul lui a avut o moară de vânt pe malul Dunării, aproape de gura de vărsare, din care a mai recuperat câteva obiecte - baniţa, piatra de moară şi ciocanul de cioplit, păstrate atât în curte, cât şi în expoziţie.
"Câţi vizitatori vin, eu sunt mulţumit. Îmi pare rău că patrimoniul CED, în ciuda faptului că a fost păstrat, în mod curios, de regimul comunist, eu când eram copil priponeam calul de utilajele CED cu embleme englezeşti şi franţuzeşti, a fost casat legal după 1990, în anul 1996, chiar prin 2000 şi nu au fost oameni cu viziune care să le păstreze. Arhivele păstrate în podurile clădirilor vechi au fost udate de ploaie, au ajuns gunoaie şi le-au aruncat. Abia după ce România a devenit membră a Uniunii Europene şi-au adus aminte că CED a fost bunica Uniunii şi-au început să atragă fonduri, dar nu în scopuri nobile", a mai spus Gheorghe Comârzan.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
La parterul uneia din fostele clădiri ale CED, acum aparţinând Administraţiei Fluviale Dunărea de Jos (AFDJ) din Galaţi, este amenajată o expoziţie de pictură semnată de Octav Postolache, iar în apropiere, trei tineri cară un caiac pe un cărucior.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
"Ducem caiacul la pasager şi ne întoarcem în Tulcea. Am padelat pe Dunăre din Tulcea până la Sulina şi a fost extraordinar. A durat vreo şase zile excursia, am intrat pe canale, am pescuit. Nu a venit niciun agent ecolog al Administraţiei Deltei să ne verifice", a declarat A. Lazăr, din Odorheiu Secuiesc.
El a recunoscut că a campat în locuri nepermise şi a opinat că Administraţia Deltei ar trebui să amenajeze trasee verzi pentru bărcile fără motoare.
"Traficul pe Dunăre a fost foarte mare anul acesta, de două sau de trei ori mai mare decât în anii trecuţi. Aproape 95% din conducătorii ambarcaţiunilor au fost foarte amabili şi au încetinit atunci când ne-au văzut. Cred că autorităţile ar trebui să facă nişte trasee şi locuri de campare legale cu minimum de utilităţi", a mai spus turistul din Odorheiu Secuiesc.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
Pe faleza Dunării din oraşul Sulina, în apropierea parcului "George Georgescu", se mai văd câteva panouri informative cu proiecte europene realizate de autorităţi. În celălalt capăt al falezei, clădirea lipită de sediul Primăriei are tencuiala căzută, dar pe pereţi sunt puse alte panouri informative care anunţă proiecte europene. Unul dintre ele se va încheia anul viitor şi vizează restaurarea obiectivului de patrimoniu Biblioteca orăşenească din Sulina.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
În urma războiului Crimeei, în anul 1856, a fost încheiat Tratatul de la Paris care a readus în atenţie problema libertăţii de navigaţie pe Dunăre şi a stabilit sectorul maritim al fluviului - de la Brăila până la vărsarea fluviului în Marea Neagră, precum şi înfiinţarea CED, instituţie internaţională ce avea rolul de a impune regulile navigaţiei şi politica fluvială pe sector.
CED a avut un sediu şi în cel mai estic oraş al României, Sulina, funcţionarea Comisiei în această localitate ducând la modernizarea infrastructurii. În acea perioadă, la Sulina funcţionau şapte consulate şi 20 de viceconsulate sau agenţii consulare, depozite ale bursei de cereale şi 18 linii de navigaţie străine, Portul liber Sulina devenind primul port din România a cărui existenţă a fost consacrată pe baza unor tratate internaţionale.
Ca urmare a înţelegerilor internaţionale, prerogativele CED au revenit, în anul 1938, Direcţiei Dunării Maritime, actuala AFDJ Galaţi.
Consiliul Judeţean Tulcea a anunţat, în urmă cu un an, începerea lucrărilor de restaurare a farului din oraşului Sulina, obiectiv muzeal în care accesul publicului a fost închis în perioada lucrărilor. Bugetul estimat al proiectului este de 10.265.280,89 lei, inclusiv TVA, iar cofinanţarea Consiliului va fi de 205.305,62 lei, inclusiv TVA. Proiectul va fi susţinut financiar prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, axa prioritară 5.1."Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural". AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.