World Wildlife Fund (WWF) va încheia, zilele acestea, proiectul "Zero plastic în Delta Dunării", derulat în parteneriat cu o companie privată, după ce a strâns aproape o tonă de deşeuri din mai multe zone ale rezervaţiei, a declarat, pentru AGERPRES, coordonatorul local al organizaţiei, Cristian Mititelu Răileanu.

Proiectul a vizat în primul rând canalele din Deltă pe care turiştii se opresc să facă fotografii şi sunt deranjaţi de PET-urile lăsate de alţi vizitatori, dar reprezentanţii WWF au constatat că aceste zone sunt curate spre deosebire de locurile în care se face turism de masă.

"La Sulina de exemplu, drumul din oraş spre plaja de la Marea Neagră e plin de deşeuri. La fel se întâmplă cu toate locurile unde sunt pescarii sportivi care campează ilegal, pe malurile Dunării. Am vorbit cu mulţi turişti care întotdeauna ne-au spus că au saci şi că strâng deşeurile, dar în realitate nu se întâmplă aşa", a afirmat Cristian Mititelu Răileanu.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

El a mai spus că proiectul nu şi-a propus "să se laude" cu tone de PET-uri strânse în Deltă, ci să-i conştientizeze pe vizitatori că pot face lucruri vizibile cu eforturi minime.

"Am vrut să arătăm că există deşeuri şi că se pot colecta de fiecare dintre noi. Barca noastră este la fel ca bărcile folosite de turişti în Deltă. Aşa cum avem un sac sau mai mulţi în barcă şi strângem deşeuri de pe malurile canalelor, aşa şi turiştii se pot opri şi face acelaşi mic efort pentru un rezultat destul de vizibil", a menţionat reprezentantul local al WWF.

Unii voluntari au spus că au mai fost în Deltă şi că zona este una dintre cele mai frumoase.

"Am mai fost aici, la Gura Portiţei, când eram mică. Şi aici e frumos. Ce mi s-a părut cu minus sunt gunoaiele. Sunt foarte multe, iar oamenii sunt nepăsători. Cred că există o şansă mică să se schimbe acest lucru prin puterea exemplului", a declarat unul dintre voluntarii WWF, Andrea Roşculeţ, în vârstă de 23 de ani.

Situaţia deşeurilor din Deltă este similară cu cea din zonele montane, potrivit unui alt voluntar WWF, Bogdan Teodorescu.

"Au fost foarte multe gunoaie şi am strâns foarte multe. Eu sunt din Buşteni, un oraş destul de vizitat. Şi acolo întâlnim gunoaie pe toate drumurile montane", a afirmat Teodorescu.

Deşeurile strânse de voluntari au fost puse în ţarcuri speciale de unde au fost preluate de operatorul judeţean de deşeuri.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Au fost primării care au refuzat să coopereze cu noi, dar au fost altele, ca de exemplu cea din oraşul Sulina, care ne-au mai cerut două ţarcuri, aşa că la Sulina sunt trei asemenea locuri. Am colaborat bine cu autorităţile de la Crişan, Mahmudia", a precizat Răileanu.

Început în luna februarie, cu o întâlnire cu autorităţile locale, proiectul "Zero plastic în Delta Dunării" a debutat practic în luna iulie, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, şi se va încheia în perioada imediat următoare.

Acţiunile de colectare a plasticului s-au desfăşurat la Mahmudia, pe canalul Litcov, în incinta Carasuhat, la Murighiol şi Dunavăţu, Crişan, Sulina şi Sfântu Gheorghe.

Deşeurile din Delta Dunării constituie o problemă pentru autorităţi. Potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în perioada 29 iulie-10 august, o societate a desfăşurat o campanie de colectare a deşeurilor din zona plajei de la Marea Neagră din apropierea satului constănţean Vadu şi a strâns 11 tone de deşeuri ambalaje de sticlă, 1,2 tone de PET-uri, 800 de kilograme de carton şi 100 de kilograme de metal.

Proiectul "Zero plastic în Delta Dunării" s-a derulat în cadrul programului "Cu apele curate". AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Oana Popescu, editori online: Ada Vîlceanu, Adrian Dădârlat)