Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Turiştii preferă zonele izolate din Delta Dunării pentru a-şi petrece concediul în condiţii de siguranţă, în contextul pandemiei de coronavirus, iar reprezentanţii unor unităţi de cazare şi-au amânat planurile pentru a-i atrage pe clienţi, astfel încât să asigure normele de protecţie sanitară.

 

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Gura Portiţei, una dintre cele mai izolate destinaţii de vacanţă din judeţul Tulcea, în care se ajunge totuşi mai uşor decât la Sulina sau la Sfântu Gheorghe, este preferată de turişti tocmai pentru distanţarea pe care o impune.

"Noi mergeam în Grecia, unde sunt plaje cum ne dorim, fără muzică, cu nisip fin, apă clară, intrarea în apă lină pentru copii, zone sălbatice. Stăm în România, din cauza pandemiei, şi am ales Gura Portiţei pentru că am vrut loc cât mai retras. A fost neaşteptat de bine. În prima zi a fost foarte multă lume şi am fost înspăimântată că aşa va fi, dar în timpul săptămânii au rămas aici doar cei cazaţi şi m-am simţit în siguranţă aici", a declarat, pentru AGERPRES, Mădălina Beda, din Braşov, la finele unui sejur pe malul Mării Negre.

Turiştii care sunt cazaţi pe fâşia de nisip dintre mare şi lacul Goloviţa sunt primiţi la recepţia de la marginea satului Jurilovca doar dacă poartă mască de protecţie, iar după ce li se ia temperatura ei pot urca pe o navă pe care băncile sunt protejate de folii de plastic.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


"Vaporul este folosit de două ori pe săptămână, joia şi duminica, atunci când sunt intrările şi ieşirile turiştilor cazaţi la noi şi când fluxul de turişti este mai mare. În timpul călătoriei, purtarea măştii este obligatorie. Nava avea iniţial 100 de locuri, dar după reamenajare capacitatea ei a ajuns la doar 40 de locuri", a precizat recepţionera complexului, Mădălina Macar.

Până la plecarea navei din mini-portul din Jurilovca, un tânăr povesteşte despre pescuitul din complexul lacustru Razim-Sinoe.

"Suntem ultimii din Deltă care mai pescuiesc la năvod. Aşa cum la Sfântu Gheorghe s-a pierdut pescuitul la carmac, cred că în cinci ani se va duce şi această activitate. Este mai mult o acţiune socială. Se adună 16 oameni, toţi capete de familii, care-şi unesc forţele şi încearcă să găsească în apă specii de peşti. Năvodul se foloseşte doar în perioada rece", a afirmat Alexandru Vasile, în vârstă de 30 de ani.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


El a mai spus că şi-a petrecut copilăria în Jurilovca şi mergea des cu tatăl lui la pescuit pe digurile din apropiere.

"Pescuitul este cel mai scump hobby pentru mine. Am trecut demult de la un băţ cu o aţă la mai multe beţe cu 25 de kilograme de plasă. Ca să faci rentabil pescuitul aici, autorităţile trebuie să înţeleagă că prin restricţii nu ajung la rezultatul scontat. Oamenii trebuie ajutaţi să vadă oportunităţile pe care le au", a afirmat tânărul.

Alexandru Vasile, angajat al cherhanalei din sat, a subliniat faptul că resursa piscicolă este tot mai puţină.

"Vara, se pescuieşte cu taliene de baltă. În zonă, a mai rămas doar un singur talian de mare. E cerere foarte mare de peşte. Toată lumea care vine aici vrea un peşte de mare, dar ajungem să-l cumpărăm de la Constanţa. Încercăm să facem profit din pescuitul comercial, dar e foarte greu. După ce investeşti o sumă în unelte, barcă, autorizaţii, până când se amortizează suma, şi uneltele, şi bărcile se deteriorează atât de tare, încât nu ajungi să le înnoieşti. Asta e foarte greu", a precizat Vasile.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


Drumul cu vaporul până la Gura Portiţei durează cel puţin o oră, însă cu "rapidele" localnicilor, care-i aşteaptă pe turişti în apropierea recepţiei din mini-portul satului tulcean, călătoria durează mai puţin de jumătate de oră.

În aceste "rapide", la fel ca şi în cele de pe faleza Dunării din Tulcea, purtatul măştilor de protecţie nu mai este obligatoriu, iar distanţa dintre călători e greu de respectat, în faţa unui profit mare al proprietarilor.

În fiecare zi de miercuri şi duminică, pe terasa complexului de la Gura Portiţei sunt spectacole susţinute de Ansamblul artistic Baladele Deltei. Unii turişti îşi iau pachetele şi pleacă să mănânce pe plajă, dar alţii rămân la mese.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


"Restaurantul de interior este închis. Avem doar o terasă cu un număr mai mic de mese decât în anii trecuţi. Avem un tunel de dezinfectare, fiecare masă este dezinfectată, ospătarii poartă măşti şi mănuşi, iar pe plajă şi la piscină locurile sunt mult limitate faţă de anii trecuţi", a menţionat directorul restaurantului din complex, Cristian Grigore.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


El spune că anul acesta şi-a propus să vină cu un nou concept, însă doar o parte din planuri s-a pus în practică.

"De anul acesta, vorbim despre un concept integrat de restaurant în care includem valorile fiecărei minorităţi din Dobrogea. Ruşii lipoveni sunt reprezentaţi în meniu de lacherdă, scrumbie marinată, preparate la grătar, dar avem şi câte ceva din zona turcească, crema de linte, baclavalele, îi avem reprezentaţi şi pe ucrainenii din Sfântu Gheorghe cu storceagul, borşul lor renumit de sturion", a enumerat directorul restaurantului.

În meniu sunt prezente preparatele specifice grecilor şi italienilor, iar ele sunt însoţite de recomandări de vinuri exclusiv dobrogene.

"Aveam un plan de petreceri tematice, brunch duminical pentru intervalul orar 11.00-16.00, în care să venim cu alte abordări şi alte reţete. Vreau să aducem raci, ciorbă din coadă de vaci, berbecuţi la proţap. Sunt lucruri pe care nu le putem face, din cauza distanţării sociale. Suntem şi noi curioşi când le vom pune în practică", a mai spus directorul Cristian Grigore.

Pe plaja de la Marea Neagră, o turistă din Fălticeni, judeţul Suceava, povesteşte despre doi delfini care, în dimineaţa precedentă, înotau lângă geamandură.

"Am mai văzut delfini, dar la delfinariu. Dimineaţă, când stăteam la plajă, am văzut doi delfini, lângă geamandură, înotând în tandem, până la stabilopozi. Foarte mulţi oameni i-au fotografiat, dar eu din păcate nu aveam telefonul la mine", a afirmat tânăra.

Plaja de la Marea Neagră, ca şi piscina de la marginea ei, este monitorizată de un salvamar, un tânăr din satul Lunca.

"Sunt salvamar de 10 ani. Mi-a plăcut meseria. Lumea ţine cont că o distracţie poate degenera, dar avem vreo şapte intervenţii pe săptămână. Trei sunt la stabilopozi, acolo unde sunt curenţii puternici şi mai ieşim şi noi ciufuliţi, iar celelalte în mare, când un domn mai adoarme pe saltea, în apă", a afirmat Ion Bejinaru, în vârstă de 32 de ani.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


El nu este pescar comercial, dar în timpul liber, atunci când este solicitat, lucrează în construcţii. "Mă gândesc să mă apuc de pescuit, dar nu e decât un gând deocamdată", a mai spus Ion Bejinaru.

La marginea plajei pe care o supraveghează, de la locul amenajat pentru aterizarea elicopterelor până la malul mării este întinsă la uscat o plasă de pescuit.

"Circa 70% din peştele necesar pregătirii preparatelor îl pescuim singuri. Restul este adus din alte părţi", a precizat directorul restaurantului, Cristian Grigore.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


Dincolo de spaţiul împrejmuit al complexului, în zona de nord a insulei, sunt instalate câteva corturi, dar toţi cei care se află în ele refuză să spună de ce preferă să doarmă în cort, în locul căsuţelor de pe plajă.

 


Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO


În această perioadă, preţul minim de cazare într-o căsuţă de pe plajă care nu are grup sanitar este de 42 de euro pentru un sejur de patru nopţi, la care se adaugă tariful de masă de 175 de lei, de persoană.

"Poate restaurantul este un pic mai scump, dar ţi se acordă o reducere. Oricum, faţă de ce este pe litoral, aici regulile de siguranţă sanitară se respectă", spune un turist din Braşov, Bogdan Beda.

Regulile de siguranţă sanitară sunt importante pentru mulţi turişti care ajung în Delta Dunării în această perioadă, iar unii dintre ei s-au arătat nemulţumiţi din cauză că nu toţi transportatorii le respectă.

Ana Constantin, din Bucureşti, a petrecut câteva zile în satul Crişan, în Delta Dunării, iar la final s-a oprit pe o terasă de pe faleza Dunării din Tulcea.

"Ca o notă pozitivă, pot spune că aici, pe faleza Dunării, am găsit primul restaurant cu meniu de unică folosinţă şi credeţi-mă că am ieşit pe terasele din Bucureşti, după încetarea stării de urgenţă. În rest, în Deltă, am fost surprinsă de numărul mare de turişti din bărci, ceea ce mi se pare foarte periculos pentru această perioadă. Probabil că zona fiind una mai izolată, autorităţile nu mai ajung pe acolo", a afirmat Ana Constantin.

Potrivit Asociaţiei de Management a Destinaţiei Turistice Delta Dunării, cele aproape 9.000 de locuri de cazare din Rezervaţie sunt ocupate integral în această perioadă, turiştii preferând să rămână în zonă nu doar în weekend-uri, ci şi în timpul săptămânii. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.