Nu doar tinerii, ci şi liderii de opinie, precum şi profesorii sau influencerii/creatorii de conţinut pot fi vulnerabili în faţa fenomenului Fake News, deoarece tind să-şi supraestimeze capacitatea de a identifica ştirile false, potrivit unui studiu realizat de Unlock Research şi prezentat luni într-o conferinţă de presă online, organizată de Asociaţia Şcoala de Valori.

Raportul de cercetare cantitativă "Fenomenul Fake News - Percepţii în rândul profesorilor şi creatorilor de conţinut" a fost realizat în februarie 2020 şi a inclus 104 profesori şi 75 de creatori de conţinut. Un raport similar a vizat, în toamna anului 2019, 450 de elevi din toată ţara.

Potrivit studiului, prezentat de Flavia Bobei, Unlock Research, Fake News sunt considerate o problemă în România, care nu afectează însă viaţa personală, deoarece ar exista o distanţare declarativă faţă de fenomen. Deşi toate segmentele investigate sunt în consens în legătură cu nevoia de educaţie în domeniul Fake News, în acelaşi timp, aproape toţi cei întrebaţi consideră că au, personal, capacitatea de a identifica şi combate ştirile false.

"Noi ce vedem, din toate studiile pe care le-am făcut - suntem la al treilea, practic - există clar o nevoie de ghidaj structurat, de a structura cumva fenomenul, de a-l discuta, în aşa fel încât să existe nişte repere clare atunci când te lupţi cu Fake News, când să te fereşti de Fake News, pentru că momentan este un fenomen despre care toată lumea ştie că e o problemă, dar de care nu se fereşte cu adevărat, adică nu are instrumentele la îndemână cu care să se ferească de-adevărat; cu atât mai mult dacă toată lumea se consideră invulnerabilă", a spus Flavia Bobei.

În ceea ce priveşte responsabilitatea diminuării sau controlului fenomenului Fake News, studiul evidenţiază că liceeni au cele mai mari aşteptări de la mass-media (53%), urmate de autorităţile statului (Guvern - 34%; Justiţie - 28%) şi de platformele online (31%). Pe de altă parte, profesorii sunt dispuşi să îşi asume responsabilitatea faţă de fenomen şi consideră că rolul şcolii (55%) este crucial în combaterea acestuia. Creatorii de conţinut sunt şi ei de părere că au o responsabilitate să combată fenomenul (51%), însă pun multă responsabilitate şi pe platformele online (56%).

Referitor la domeniile în care se regăsesc ştiri false, toate segmentele investigate (elevi - 65%, profesori - 88%, creatori de conţinut - 93%) consideră politica internă ca fiind cel mai discreditat domeniu. Pentru profesori, politica externă (71%), dar şi zonele de Economie ( 59%) şi Social (57%) sunt percepute ca vulnerabile la Fake News. În ceea ce-i priveşte pe creatorii de conţinut, aceştia sunt cei mai circumspecţi, considerând că ştirile false apar într-o varietate de domenii - de la politică (politică internă - 93%, politică externă - (76%) la divertisment (75%), nutriţie (72%) sau mediul înconjurător (51%).

Raportul relevă că, în privinţa întâlnirii ştirilor false, liceeni percep fenomenul Fake News ca fiind mai puţin extins (67%), în vreme ce influencerii îl percep ca fiind foarte extins (83%). De asemenea, pentru liceeni, televizorul este canalul cel mai afectat de Fake News, pe când profesorii şi influencerii consideră reţelele sociale ca fiind mai afectate de fenomen.

În privinţa încrederii în canalele media, potrivit studiului, dacă liceenii acordă ce mai mare încredere platformelor de YouTube (60%), profesorii (76%) şi influencerii (75%) se află la polul opus, considerând radioul drept canalul cel mai credibil. Mai mult, influencerii şi profesorii au mai puţină încredere în reţelele sociale şi în mediul online, în general, comparativ cu liceenii, însă consideră presa scrisă printată mai credibilă.

Preşedintele Şcolii de Valori, Silvia Bogdan, a atras atenţia asupra nocivităţii fenomenului Fake News.

"Cu toţii ştim, probabil, că, istoric, din Epoca romană, până astăzi, răspândirea ştirilor false a fost un obicei, ca să zic aşa, ultra-prezent. Diferenţa este în momentul de faţă, după părerea mea, mai ales cu această tehnologie digitală şi media socială, care răspândesc dezinformarea cu o viteză fără precedent şi practic atrag audienţe mai largi dincolo de limitele tradiţionale ale distanţei. Cu alte cuvinte, mai mult decât niciodată, acum ne confruntăm cu această răspândire în masă a informaţiilor, care pot să fie şi false şi mai ales acum, în COVID 19, în această perioadă, deşi nu neapărat este o infracţiune, cu siguranţă modul în care circulă informaţia are repercusiuni foarte grave, punând în pericol chiar sănătatea publică şi afectând viaţa oamenilor", a spus Silvia Bogdan.

La eveniment au mai fost prezenţi, printre alţii, Anamaria Nicola, jurnalist, trainer comunicare & media, profesor la Universitatea din Bucureşti, Ciprian Apetrei, profesor de filosofie & jurnalist, Ana Maria Diceanu, co-fondator & preşedinte Global Women in PR Romania, CEO & Fondator Brain 4 Strategy.

Raportul de cercetare cantitativă "Fenomenul Fake News - Percepţii în rândul profesorilor şi creatorilor de conţinut" face parte din proiectul "Găina care a născut pui vii", iniţiativă care a luat naştere acum trei ani la iniţiativa Anei Maria Diceanu şi a jurnalistului Tudor Muşat. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)