COD GALBEN: 03-06-2020 ora 13 Intre 13:50 si 15:00 se va semnala grindină de mici dimensiuni, descărcări electrice, averse ce vor cumula 15-20 l/mp in Județul Caraş-Severin, Județul Caraş-Severin, Județul Arad, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 03-06-2020 ora 13 Intre 13:45 si 15:30 se va semnala local - grindină de mici dimenisiuni și descărcări electrice in Județul Maramureş, Județul Sălaj, Județul Satu Mare; COD GALBEN: 03-06-2020 ora 13 Intre 13:30 si 14:30 se va semnala grindină de mici dimensiuni, descărcări electrice, averse ce vor cumula 15-20 l/mp in Județul Arad, Județul Bihor, Județul Bihor; COD GALBEN: 03-06-2020 ora 13 Intre 13:20 si 14:30 se va semnala grindină de mici dimensiuni și intensificări de scurtă durată ale vântului, in Județul Botoşani, Județul Iaşi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Unii pescari din Delta Dunării merg pe lacuri şi canale cu declaraţia pe propria răspundere, tipărită de autorităţile locale în contextul pandemiei de coronavirus, proprietarii unităţilor de cazare speră să-şi deschidă anul viitor pensiunile, iar unii localnici mai în vârstă îşi mai aduc aminte acum, în timpul pandemiei de coronavirus, de vremurile în care Delta era închisă vizitatorilor din cauza holerei.

Trecerea Dunării cu bacul din Tulcea spre suburbia Tudor Vladimirescu, de unde, pe cale rutieră, se poate ajunge în satele de pe braţul Chilia al fluviului până la Chilia Veche, este asigurată ca şi până acum, susţin angajaţii societăţii care asigură acest serviciu.

 


Foto: (c) Luisiana Bigea / AGERPRES



"Mai sunt călători care merg la piaţă, dar nu mai e ca înainte. Să scrieţi că funcţionăm încă", sugerează angajaţii societăţii.

 


Foto: (c) Luisiana Bigea / AGERPRES



Oamenii stau în maşini până la plecarea bacului, iar unii dintre ei spun că merg la părinţi.

"Merg în suburbia Tudor Vladimirescu să le duc alimente părinţilor. Sunt magazine acolo, dar acum au nevoie de suplimente pentru o imunitate mai bună şi nu găsesc acolo", a afirmat George Costea, în vârstă de 38 de ani.

Printre călători, este şi viceprimarul comunei Pardina, Cornel Timofan, care spune că şi-a luat din Tulcea seminţe pentru semănat şi alimente.

"La noi în sat nu este nici un bolnav. Cine a venit de afară nu a mai ajuns în sat şi a fost izolat la domiciliul din Tulcea. Avem circa 60 de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Mergem în vizite la ei şi raportăm zilnic situaţia lor, dar în mare nu sunt probleme", a declarat, pentru AGERPRES, viceprimarul Timofan.

La cea de-a doua trecere a Dunării cu bacul, cea de la Nufăru, sâmbătă, în jurul orei 12,15, nu era nimeni, dar încet maşinile se adună, iar bacul ajunge pe cealaltă parte a fluviului, la Ilganii de Jos, peste o oră cu o căruţă şi două autovehicule.

 


Foto: (c) Luisiana Bigea / AGERPRES



Nimeni din sat nu poartă măşti, iar unii oameni sunt în curţi şi repară o maşină, în timp ce câţiva copii se joacă pe uliţa plină de praf. Până la Partizani, localitatea făcută celebră de eşuarea navei Rostok, sunt câţiva kilometri, iar drumul pare desprins dintr-o lume de basm, în ciuda imenselor gropi pe care foarte puţini şoferi le-ar putea ocoli.

Primii oameni întâlniţi în satul Partizani sunt doi pescari, lângă o maşină galbenă cu număr de înmatriculare de Constanţa. Încearcă să descurce plasele de pescuit, iar unul dintre ei este fericit că un reprezentant al presei a ajuns în Deltă.

"Aici şi la celălalt capăt al satului, avem câte o estacadă. Le-au construit şi n-a venit nimeni cu o gabară să ia gunoiul de aici. N-avem poliţist, n-avem nimic în satul ăsta", spune Marian Coşovencu nemulţumit.

Sistemul de management integrat al deşeurilor din Deltă, proiect european derulat de Consiliul Judeţean în ultimii peste 13 ani, a început să fie operaţional în luna ianuarie a acestui an, însă societatea care strânge reziduurile din tot judeţul nu are unde să depună reziduurile, din cauză că Staţia de tratare mecano-biologică a deşeurilor din Mihai Bravu, construită prin acelaşi proiect, nu este autorizată, potrivit filialei teritoriale a Gărzii Naţionale de Mediu.

Dintr-un magazin din sat iese o femeie cu o mască pe faţă şi care are în mână trei pungi cu stafide. O cheamă Liliana şi spune că locuieşte în Partizani de 30 de ani.

"E pustiu în sat. Acum, erau bărci pe Dunăre, copiii mergeau la şcoală, oamenii mergeau la câmp. Dar acum suntem închişi acasă. Avem în sat trei persoane izolate. Au rude care se ocupă de ei. Nu îmi este teamă. Avem dezinfectante, apă şi săpun, o să trecem şi peste asta. Am trecut şi peste holeră. Atunci, Delta era izolată, nimeni nu intra sau ieşea de aici şi nu puteai să faci nimic", spune Liliana.

Singura ei temere în contextul pandemiei de coronavirus este că oamenii nu vor mai avea venituri.

"Sunt pensiuni în sat. Oamenii făceau excursii în Deltă, iar turiştii te rugau să-i plimbi. Acum nu mai vine nimeni şi nu ştiu cu ce vor mai trăi localnicii", a mai spus Liliana.

Satul Partizani are de câţiva ani buni un camping administrat de un tânăr din Bucureşti care a renunţat la postul ocupat într-o instituţie bancară şi care acum, alături de soţia lui, s-a autoizolat în Deltă.

 

"E mai uşor aici, e mai suportabil. Stai toată ziua în curte, iar curtea e atât de mare că poţi face orice, faţă de Bucureşti unde stăteam într-un bloc. Avem o grămadă de treabă, aranjăm lucrurile pentru anul viitor. Avem piscină, grădină, 20 de căsuţe. Toate rezervările pe care le-am avut din iarnă le-am anulat, am restituit avansurile şi acum suntem pe zero, aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. La cum evoluează lucrurile, nu putem nici măcar gândi că vom deschide anul acesta. Am luat în calcul varianta negativă şi ne pregătim pentru anul viitor", a afirmat Marian Catrinescu.

 


Foto: (c) Luisiana Bigea / AGERPRES



Totuşi, el se declară optimist şi spune că turismul îşi va reveni repede.

"Cred că românii nu vor mai pleca departe de casă. Cred că este momentul acela de restart în care am putea vedea şi ţara asta cât e de mişto şi să nu mai plecăm la all-inclusive în Bulgaria, de exemplu. Vor fi două variante - ori deloc, ori va fi o întreagă nebunie. Dacă ne mişcăm, cererea va fi foarte mare, iar în limita spaţiului, vom mulţumi pe toată lumea. Sau măcar o parte din ea", a mai spus Catrinescu.

În apropierea campingului, pe stâlpii de energie electrică, berzele şi-au făcut cuiburi, iar la câteva sute de metri, un magazin închis poartă numele navei Rostok

Un mic monument în amintirea celor trei scafandri care au murit în timpul acţiunilor de ranfluare se află pe malul Dunării, iar în apropiere un bărbat aflat într-o barcă încearcă să taie cu o drujbă lemnul de care pescarii îşi pot lega bărcile.

"Ni s-au dat de la Primărie adeverinţe individuale ca să putem umbla până pe baltă. După ce începe prohibiţia, dacă timpul va fi bun, o să tragem la scrumbie. Dacă nu va fi scrumbie, va fi foarte greu. Până acum, anul acesta, capturile au fost foarte mici, fiindcă şi apele au fost foarte mici. Acum, şi cu boala asta, nici patronii nu au mai luat peşte. Ne-ar ajuta foarte mult dacă am putea vinde peşte direct din barcă. Sunt autorizat, am chitanţier, dar nu pot să o fac legal. Sunt obligat să merg la centrele cu care am contract", a afirmat Pavel Cârpăveche, în vârstă de 56 de ani.

Prohibiţia generală a pescuitului în România va începe sâmbătă, 4 aprilie, iar în perioada acesteia pescarii au dreptul să captureze scrumbie, iar locuitorii Deltei, în baza permisului de pescuit familial, pot prinde cinci kilograme de peşte pe zi.

Pe data de 2 septembrie 1991, nava ucraineană "Rostok", fabricată în anul 1973 la Şantierul naval Heztun Rostock, în fosta Republică Democrată Germania, a eşuat la Mila 31 a Dunării, pe partea cea mai îngustă a Canalului Sulina, blocând o scurtă perioadă navigaţia maritimă. În anul 1995, prova epavei fost tăiată, în timpul uneia din cele patru încercări de dezeşuare, şi a fost scoasă pe uscat în noiembrie 2004, în timpul ultimei acţiuni de scoatere a epavei din Dunăre. Ranfluarea navei s-a încheiat în luna decembrie a anului 2005. În timpul celor patru acţiuni de scoatere a navei pe uscat, trei scafandri au murit.

 


Foto: (c) Luisiana Bigea / AGERPRES



De la finele anilor 1970 până în anul 1995, în judeţul Tulcea, au fost înregistrate mai multe focare de holeră, potrivit autorităţilor medicale. În timpul regimului comunist, focarele de holeră nu au fost aduse la cunoştinţa publicului. În timpul unei şedinţe organizată luna aceasta de Prefectura judeţului, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au amintit că medicii tulceni au experienţa cazurilor de holeră şi de antrax înregistrate până la mijlocul anilor 1990 în judeţ. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.