Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Principalele evenimente ale săptămânii 24 februarie - 1 martie:

*** Parlamentul se va reuni luni, 24 februarie, în şedinţă, pentru a se pronunţa asupra învestirii noului Guvern Orban.

Cabinetul Orban instalat în noiembrie anul trecut a fost demis pe 5 februarie, după ce Parlamentul a adoptat moţiunea de cenzură intitulată "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", iniţiată de PSD. Moţiunea a fost depusă ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

După consultări cu formaţiunile politice parlamentare, preşedintele Klaus Iohannis l-a propus din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru funcţia de prim-ministru.

Şeful statului a menţionat atunci că organizarea de alegeri anticipate ar fi "soluţia corectă". "Alegerile anticipate sunt prima mea opţiune, am prezentat partidelor această opţiune. (...) Este normal şi pot să înţeleg că majoritatea partidelor au nevoie de discuţii interne, în forurile lor, pentru a lua o decizie în acest sens. Acest lucru sper să se întâmple foarte repede", a transmis Iohannis.

El a adăugat că, în cazul în care formula anticipatelor nu va funcţiona, îşi doreşte un Guvern format în jurul PNL.

Ludovic Orban i-a propus ca membri ai Cabinetului pe foştii miniştri, care au fost audiaţi în comisiile parlamentare de specialitate pe 17, 18 şi 19 februarie. Doar patru miniştri dintre cei 16 care au obţinut un aviz pozitiv din partea parlamentarilor, restul fiind avizaţi negativ. Au primit aviz pozitiv Nicolae Ciucă - Apărare, Bogdan Aurescu - Externe, Virgil Popescu - Economie şi Adrian Oros - Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Avizele primite în comisii sunt consultative.

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, cu bile.

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat că parlamentarii social-democraţi nu vor participa la şedinţa plenului reunit în care Parlamentul urmează să se pronunţe asupra învestirii Guvernului Orban II.

"Motivarea este clară: aşteptăm răspunsul Curţii Constituţionale, dacă este constituţional, chiar dacă este demis, un premier rămas interimar să fie iar desemnat", a explicat Ciolacu, miercuri, la finalul unei şedinţe a conducerii PSD.

Premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat că orice formaţiune care va boicota şedinţa prin care se învesteşte Guvernul "va fi taxată grav de cetăţenii României".

El a precizat, marţi, că parlamentarii PNL vor fi prezenţi la şedinţa Parlamentului pentru asigurarea cvorumului, dar nu vor vota.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că parlamentarii partidului nu vor participa la "şarada" Guvernului Orban II.

"Nu vom participa la şarada Guvernului Orban II şi nu vom fi parte la mascarada pusă la cale de cei cărora le pasă doar de interesul lor. Vom arăta tot atâta interes faţă de audierile sau votul din Parlament pe cât interes arată ei poporului român", a susţinut, la începutul săptămânii, Tăriceanu.

Pro România nu va vota învestirea Guvernului Orban II, a anunţat preşedintele partidului, Victor Ponta.

"Nu votăm Guvernul Orban. Exact ceea am făcut la votul iniţial la Guvernul Orban: nu participăm la ceea ce este o piesă de teatru de prost gust", a declarat Ponta, duminică, la finalul Convenţiei anuale a Pro România.

*** Curtea Constituţională urmează să dezbată, luni, sesizarea referitoare la un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier, au anunţat surse din CCR.

Sesizarea a fost depusă de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, care susţin că ar exista un conflict juridic de natură constituţională prin "exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui.

Potrivit sesizării, desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută "cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale". În acest sens, ar fi fost încălcate: "principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a".

"De asemenea, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate", se explică în sesizare.

Art. 89 alin. (1) din Constituţie prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, "declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile", se mai argumentează în sesizarea la CCR.

*** Biroul Permanent Naţional al PSD urmează să se reunească luni pentru a lua o decizie finală privind data organizării Congresului partidului - 29 februarie sau 7 martie.

Comitetul Executiv Naţional, reunit miercuri, a stabilit ca data Congresului să fie 29 februarie sau 7 martie, în funcţie de îndeplinirea tuturor procedurilor legale.

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a precizat că, la Congres, candidaţii pentru funcţia de preşedinte vor prezenta proiecte politice şi echipa. "Decizia a fost clară: se va merge cu candidaturi pe proiecte politice şi în echipă", a spus el.

Totodată, Congresul PSD urmează să se pronunţe asupra unor modificări la Statutul PSD, printre care schimbarea denumirii Comitetului Executiv şi includerea în această structură a primarilor de municipii reşedinţă de judeţ şi a preşedinţilor de Consilii judeţene; intrarea de drept a primelor organizaţii ca scor electoral în Biroul Permanent Naţional.

*** Pe 24 februarie se sărbătoreşte Dragobetele. Această zi este este consemnată în calendarul popular ca Ziua Îndrăgostiţilor, fiind cunoscută şi sub denumirea de Cap de primăvară.

"Sărbătorit la 24 februarie (...), Dragobete este mai ancorat în tradiţia zeilor antici ai dragostei - bărbat chipeş şi năvalnic, un 'zburător cu plete negre' care bântuie visele celor îndrăgostiţi, la început de primăvară, când natura însăşi reînvie, ursul iese din bârlog căutându-şi pereche, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria vieţii renăscute după tenebrele iernii celei sterpe", potrivit managerului Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Paula Popoiu.

"Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete se consideră a face parte din multitudinea de zeităţi păgâne care populau spaţiul balcanic şi danubiano-pontic, unde era şi protector al animalelor, dar şi al iubirii celor care se întâlnesc şi se logodesc, aşa cum şi păsările 'se logodesc' în această zi. În ziua de Dragobete, în satele româneşti se practicau multe credinţe legate nu numai de dragoste şi fertilitate, dar şi de vindecare şi renaştere prin puterea naturii şi a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat", a precizat Popoiu.

*** Târgul de Mărţişor de la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", care va reuni numeroşi meşteri populari şi artişti plastici, începe luni urmând să se închidă pe 8 martie.

Târgul este deschis zilnic, între orele 10,00 şi 16,30.

Unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, mărţişorul sugerează renaştere, puritate şi dragoste, iar efortul depus în confecţionarea lui îl înnobilează şi îi conferă sens.

Tradiţia Mărţişorului are o vechime considerabilă, originea sa fiind identificată în vremea traco-geţilor.

Se spune că persoana care purta un mărţişor era ferită de rele şi îi mergea bine tot anul.

Mărţişorul se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei. În unele părţi ale ţării, mărţişoarele sunt oferite inclusiv bărbaţilor.

Din 2017, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie sunt incluse în Patrimoniul mondial UNESCO, element împărţit cu Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova.

*** Institutul Francez şi Ambasada Franţei organizează marţi, 26 februarie, Forumul "Tineri în secolul XXI".

La eveniment, care este dedicat tinerilor care dezvoltă proiecte culturale, educative, sociale, dar şi celor a căror activitate este în slujba tinerilor, vor participa directorul Theâtre de la Ville (Paris), Emmanuel Demarcy-Mota, şi directorul Festivalului Internaţional de Teatru Sibiu şi al Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu, Constantin Chiriac.

Totodată, Institutul Francez din România şi Ambasada Franţei au lansat un concurs de proiecte concepute de tineri şi destinate tinerilor, cu tematică privind construcţia europeană, educaţia despre democraţie şi gândire critică, artă şi implicare politică sau dezvoltarea unei conştiinţe ecologice. Candidaturile trebuie trimise până la data de 25 februarie inclusiv.

Concursul se adresează organizaţiilor de tineret din România, ONG-urilor - asociaţii, fundaţii şi federaţii, înregistrate în România, conduse de tineri şi în interesul tinerilor, precum şi asociaţiilor franceze consacrate prin Legea 1901 care colaborează cu organizaţii neguvernamentale româneşti.

Se va acorda prioritate proiectelor care iau în considerare preocupările pentru egalitatea de gen, precizează sursa citată.

Durata de implementare a proiectelor în România trebuie să fie de maximum un an.

Iniţiativele civice selecţionate vor primi o finanţare din partea Institutului Francez din România şi a Ambasadei Franţei cu o valoare cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de euro, în funcţie de necesităţi.

Un juriu format din Florin Stoican (preşedintele asociaţiei KOGAYON), Rareş Voicu - vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor şi Elena Calistru (preşedinta şi cofondatoarea Asociaţiei Funky Citizens) va delibera la mijlocul lunii martie.

*** Selecţia Naţională Eurovision, care în acest an a avut un concept diferit, va avea loc pe 1 martie, la Buzău.

România va fi reprezentată în competiţia europeană de Roxen, care a fost selectată de o comisie de specialitate, în Finala Naţională urmând să fie ales show-ul pe care îl va prezenta la Eurovision.

Potrivit TVR, pentru Roxen au fost compuse şi dezvoltate mai multe piese, dintre care cele mai bune cinci intră în Selecţia Naţională.

Cele cinci piese vor fi prezentate sub forma a cinci momente artistice diferite şi vor fi votate de un juriu de specialitate şi de public, în proporţie egală, de 50%. În caz de egalitate, publicul este cel care are ultimul cuvânt, voturile sale fiind cele decisive.

Eurovision Song Contest 2020 va avea loc la Rotterdam, sub sloganul "Open Up", cu semifinalele pe 12 şi 14 mai şi finala pe 16 mai. La ediţia cu numărul 65 a concursului, participă - alături de România - alte 40 de ţări. În finală vor intra 26 de ţări: primele 10 ţări din fiecare semifinală şi cele şase calificate direct (Big Five plus ţara gazdă). Chiar dacă vor concura direct în finală, cele şase ţări vor putea vota, în semifinale, astfel: Germania, Italia, Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) în prima semifinală, iar Franţa, Spania şi Marea Britanie în cea de a doua semifinală. AGERPRES/(autor: Claudia Stănescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.