Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Nimeni nu poate să garanteze că antisemitismul din România nu poate să devină manifest, a declarat, marţi, directorul Institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian, în cadrul unui eveniment de comemorare a pogromului de la Bucureşti, ce a avut loc între 21 şi 23 ianuarie 1941.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


El a spus că, în ceea ce priveşte antisemitismul în ţara noastră, "nu există manifestări violente". "Dar nu trebuie să ne bucurăm (...), nimeni nu poate să garanteze că antisemitismul din România nu poate să devină manifest", a afirmat acesta.

Conform cercetărilor pe care el le-a evocat, "în România există un antisemitism potenţial, care se manifestă în special la nivelul comunicării, al mesajelor din ură şi că există un segment din populaţie care îmbrăţişează un asemenea mesaj".

Alexandru Florian a spus că, potrivit unui sondaj recent realizat de institutul pe care îl conduce, doar 36% dintre cetăţenii României recunosc existenţa Holocaustului pe teritoriul ţării noastre. Mai mult, atunci când a fost abordată responsabilitatea naţională pentru aceste atrocităţi, "încă cetăţenii României arată cu degetul spre Hitler şi Germania nazistă".

 


"Este loc de mult mai mult, pentru a face politici educaţionale, pentru a educa atât tânăra generaţie (....), dar şi funcţionarii publici din România. Instituţiile publice, administraţia locală, instituţiile de prevenţie, parchetul poliţia nu răspund de o manieră adecvată atunci când trebuie să aplice legislaţia privind negarea Holocaustului, antisemitismul din România sau cultul criminalilor de război. Ne trebuie o generaţie de funcţionari publici care să îşi asume istoria", a adăugat Florian.

Evenimentul, ce a avut loc la Sinagoga Mare din Bucureşti, a reunit supravieţuitori ai Holocaustului, lideri ai comunităţii evreieşti din România şi ambasadori. Întâi, victimele pogromului au fost comemorate la monumentul ridicat lângă sinagogă, apoi în interior.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


De altfel, în Sinagoga Mare au fost expuse copii ale unor acte oficiale şi fotografii ce documentează pogromurile de la Bucureşti şi Iaşi, dar şi deportările evreilor din România. De altfel, a fost prezentată şi o hartă cu drumul evreilor deportaţi şi morţii din fiecare localitate. Totodată, au fost expuse şi fotografii cu documentele ce erau, oficial, ordine de deportare ce menţionau explicit "rezolvarea problemei evreieşti în România" sau acte ce afirmau că deportaţii trenuri ar fi murit din cauze naturale.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, Paul Schwartz, a amintit în faţa Sinagogii Mari că pogromul de la Bucureşti a avut loc în acel loc, pe o rază de un kilometru, iar el este un "trăitor al istoriei". El a arătat un document de identitate al său din perioada în care era copil. "Ăsta este documentul meu, al lui Paul Schwartz, scris de maică-mea. E pe 30 mai 1942, când aveam exact 2 ani şi 2 luni. La 2 ani şi 6 luni, patru jandarmi ne-au scos din casă pentru a ne trimite spre o moarte sigură în Transnistria. Nu sunt poveşti, sunt realităţi (...) Multe din aceste atrocităţi s-au întâmplat în zona asta, aici, pe un kilometru şi ceva, nu în alte părţi", a afirmat acesta.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, a spus că oamenii care se aflau în Sinagoga Mare când au început violenţele din ianuarie 1941 au fost salvaţi de "o femeie de serviciu creştină până în măduva oaselor" care i-a "implorat pe teroriştii legionari care au venit să distrugă şi să omoare pe cei prezenţi în sinagogă".

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


"A reuşit prin puterea credinţei", a mai spus Vainer.

Supravieţuitor al pogromului de la Iaşi, Iancu Ţucherman, a vorbit despre viitor şi a mărturisit că, în timp ce ambasadorul Germaniei din anii '40 a contribuit la deportarea lui, actualul ambasador al Germaniei la Bucureşti a fost prezent la aniversarea lui.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


"Un ambasador mi-a pavat drumul spre moarte şi un alt ambasador pavează drumul spre ceea ce înseamnă înţelegerea între oameni", a subliniat el.

Mai mulţi membri ai corpului diplomatic au vorbit despre pogromul de la Bucureşti şi despre ceea ce ar trebui să înveţe generaţiile viitoare.

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a afirmat că viitorul muzeu al Holocaustului "va avea un impact puternic asupra generaţiilor viitoare şi le va da instrumentele potrivite pentru a înţelege trecutul".

 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

 


"O să ajutăm România să devină un lider european şi global în arte, ştiinţe şi industrie şi să îşi reitereze rolul de lider în ceea ce priveşte libertatea religioasă şi drepturile omului. Nu putem să ne întoarcem, trebuie să mergem înainte", a punctat diplomatul american.

La rândul său, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, a amintit că anul acesta se celebrează 75 de ani de la "victoria coaliţiei antihitleriste". "Trebuie să tratăm memoria acestui eveniment cu cel mai mare respect", a afirmat el.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


Adjunctul şefului de misiune de la Ambasada Israelului la Bucureşti, Tania Berg-Rafaeli, a vorbit de responsabilitatea fiecăruia în combaterea intoleranţei.

"Nepăsarea şi ignoranţa au rămas factorii care au permis xenofobiei, intoleranţei şi antisemitismului să existe şi astăzi în societatea noastră, de aceea fiecare dintre noi are datoria de a acţiona împotriva oricărei forme de discriminare rasială, religioasă, etnică, de a construi o societate bazată pe toleranţă, respect şi grija faţă de semeni, pentru că nepăsarea ne condamnă la întuneric şi suferinţă", a evidenţiat ea.

În acelaşi context, reprezentantul cu însărcinări speciale al MAE, şeful delegaţiei române la International Holocaust Remembrance Alliance, Victor Micula, a amintit despre lumea de după cel de-al Doilea Război Mondial.

"Când în lumea întreagă au început să se cunoască (...) dovezile aduse în faţa Tribunalului de la Nurenberg şi audierile în procesul împotriva lui Eichmann, părea că lumea întreagă a înţeles dimensiunile apocaliptice ale crimelor comise împotriva evreilor şi celorlalte minorităţi care au căzut victime Holocaustului, precum şi că o asemenea tragedie va fi irepetabilă. Astăzi, la 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, constatăm că ne-am înşelat amarnic. Anii '90 ai secolului trecut ne-au pus în faţa unor noi tragedii, precum epurările etnice din spaţiul ex-iugoslav sau genocidul din Rwanda", a punctat diplomatul.

În timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941 a avut loc un adevărat pogrom, în care au fost omorâţi 120 de evrei. După înlăturarea legionarilor de la putere, politica antisemită a continuat la cote chiar mai ridicate, arată Institutul "Elie Wiesel". În decursul rebeliunii, legionarii bucureşteni au arestat câteva mii de evrei, care au fost ridicaţi din casele lor, din sinagogi, de la instituţiile evreieşti şi de pe stradă, au fost anchetaţi, maltrataţi şi torturaţi. Dintre cei torturaţi, 90 de evrei au fost încărcaţi în camioane, duşi în pădurea Jilava, dezbrăcaţi şi împuşcaţi în cap. O ceată de legionari a luat 15 evrei de la centrul de tortură de la Prefectura Poliţiei Capitalei, i-au dus la abatorul Capitalei şi i-au împuşcat în ceafă. Câteva trupuri de evrei au fost introduse în clădirea abatorului şi atârnate de cârligele folosite pentru vite, menţionează sursa citată. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, imagine: Marian Vlăduț, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Traian Arsenescu, editori online: Ady Ivaşcu, Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.