COD GALBEN: 27-02-2020 ora 11 Intre 28 februarie, ora 09:00 - 29 februarie, ora 11:00 Zone și fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Principalele evenimente din săptămâna 20 - 26 ianuarie:


*** Premierul Ludovic Orban va transmite luni Parlamentului scrisoarea privind asumarea răspunderii pe proiectul alegerii primarilor în două tururi.

"PNL a susţinut alegerea primarilor în două tururi de foarte mult timp. (...) Luni transmitem scrisoarea cu proiectul de lege, urmând ca Birourile permanente, când se vor întruni, să facă o planificare a paşilor procedurali: termenul de amendamente, data la care se organizează plenul la care Guvernul prezintă proiectul. (...) După ce se citeşte proiectul, există termenul de trei zile pentru depunerea moţiunii de cenzură", a declarat joi Orban.

*** Luni, continuă interviurile pentru conducerea parchetelor.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, va susţine interviul pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind de altfel şi singurul candidat.

Pentru funcţia de adjunct al procurorului general candidează Maria Magdalena Militaru de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care va susţine interviul la aceeaşi dată.

Pentru funcţia de şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la PÎCCJ vor susţine interviuri, tot luni, procurorii Dragoş Cojocariu, Adriana Denisa Cristodor şi Romulus Dan Varga.

Candidaţii admişi la interviu vor avea la dispoziţie 30 de minute pentru susţinerea proiectului şi 60 de minute pentru întrebări şi răspunsuri.

*** La Tribunalul Bucureşti urmează să aibă loc luni dezbaterile finale în dosarul în care Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, este judecat pentru trafic de influenţă.

Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA Ploieşti în ianuarie 2018, iar pe parcurs au fost audiaţi mai mulţi martori, printre care Liviu Dragnea şi Victor Ponta.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada iulie 2012 - aprilie 2013, când îndeplinea funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi totodată vicepreşedinte al PSD, Zgonea a acceptat promisiunea făcută de Dumitru Dobrică, consilier judeţean în Buzău, privind primirea de foloase necuvenite, în schimbul numirii fiicei consilierului într-o importantă funcţie publică.

Ulterior, arată procurorii, Zgonea a primit de la Dumitru Dobrică foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 de lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism şi cheltuieli legate de construirea unei case de vacanţă în judeţul Covasna. Astfel, Dobrică ar fi plătit în 2013 o excursie la Viena şi bilete la concerte pentru Valeriu Zgonea.

*** Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, de marţi până joi, o vizită în Israel.

Şeful statului va participa la cea de a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau - "Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism", care va avea loc pe 23 ianuarie la Ierusalim, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

În marja participării la Forumul internaţional, preşedintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu omologul său israelian, Reuven Rivlin.

"Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la acest forum internaţional se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce priveşte consolidarea educaţiei despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, promovarea valorilor europene, a toleranţei, a respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale", precizează Preşedinţia.

*** Rezultatele selecţiei pentru propunerea de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, DNA şi DIICOT vor fi anunţate public marţi.

Săptămâna aceasta au susţinut interviul la MJ cei opt candidaţi care au îndeplinit condiţiile de participare la selecţia pentru numirea procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Ionel Corbu, Florin-Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu-Marian Drilea-Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache şi Răzvan Horaţiu Radu. Pentru şefia DNA au intrat în cursă Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionuţ Botnaru (care şi-a retras ulterior candidatura), Călin Nistor, iar la DIICOT - Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.

Ministerul Justiţiei a declanşat pe 2 decembrie anul trecut procedura de selecţie pentru propunerea de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, DNA şi DIICOT.

Propunerile ministrului Justiţiei vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere.

*** Înalta Curte ar putea lua marţi o decizie în dosarul în care fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea a depus un recurs în casaţie, prin care cere să îi fie anulată sentinţa prin care a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare.

Dezbaterile pe solicitarea fostului lider PSD au avut loc marţi, însă completul de judecată a decis să amâne decizia pentru 21 ianuarie, motivul invocat fiind că magistraţii au nevoie de timp pentru a delibera.

În sala de judecată, Dragnea a declarat că este nevinovat şi a cerut să fie achitat. "Eu cred cu tărie că sunt complet nevinovat şi stau de opt luni nevinovat în Penitenciarul Rahova. De aceea nu am plătit prejudiciul, pentru că nu mi s-a părut normal să plătesc pentru o faptă pe care nu am comis-o. Rămâne la aprecierea dumneavoastră dacă voi sta în continuare nevinovat la închisoare sau dacă veţi dispune eliberarea", le-a spus Dragnea magistraţilor.

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

*** Marţi, primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, urmează să fie audiat la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în urma declaraţiilor referitoare la faptul că doreşte anchetă socială pentru cuplurile care vor să aibă copii.

"Am demarat o autosesizare. Citaţia a fost deja transmisă către domnul primar, la biroul dânsului, la Primăria din Târgu Mureş. L-am citat pentru săptămâna viitoare, pentru marţi, la audieri, iar tot săptămâna viitoare, miercuri, aş vrea ca această speţă să fie dezbătută de Colegiul Director al CNCD", a declarat marţi pentru AGERPRES preşedintele CNCD, Asztalos Csaba.

Primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, a declarat, luni, că acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului ar trebui abordată într-un alt mod decât în prezent, el propunând introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care doresc să aibă copii, pentru a se evita situaţiile în care sunt aduşi pe lume copii doar ca părinţii să aibă o sursă de venit.

*** Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute şi să se pronunţe săptămâna viitoare pe mai multe sesizări.

* Marţi, CCR ia în discuţie sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu prevederile OUG 57/2019 privind Codul administrativ.

Pe 28 august 2019, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 57/2019 privind Codul administrativ.

În sesizarea transmisă CCR se susţine că OUG nu răspunde exigenţelor Constituţiei privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudenţa Curţii.

În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe, se arată în sesizare.

În opinia Avocatului Poporului, ordonanţa contravine prevederilor articolului 69 din Constituţie privind mandatul reprezentativ, ale articolului 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului şi ale articolului 111 alineatul (1) privind controlul parlamentar al activităţii Executivului.

Potrivit sursei citate, OUG 57/2019 contravine articolului 115 alineatul (6) din Constituţie, întrucât afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Guvernul.

"Analizând noua soluţie legislativă, Avocatul Poporului constată că din condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului a fost înlăturată condiţia incompatibilităţii, ceea ce produce consecinţe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu", explică Avocatul Poporului.

* Miercuri, Curtea Constituţională s-ar putea pronunţa pe sesizarea depusă de USR privind numirea lui Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Curtea Constituţională a amânat de mai multe ori dezbaterea acestei sesizări, care a fost depusă pe 5 iulie 2019.

"Profilul lui Marian Neacşu este incompatibil cu cerinţele prevăzute de lege pentru această funcţie, întrucât nu are vechimea şi experienţa care sunt cerute de lege. În plus, el nu poate ocupa un loc în Comitetul de reglementare al ANRE, întrucât a primit o condamnare penală definitivă", explica, la acea dată, deputatul USR Cristina Prună.

Parlamentul l-a validat pe 26 iunie 2019 pe Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al ANRE.

* Tot miercuri, CCR ar putea lua o decizie pe cererea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.

Curtea a amânat de mai multe ori soluţionarea acestei sesizări.

Pe 12 noiembrie 2019, magistratul-asistent a menţionat că preşedintele CSM a depus la dosarul cauzei un înscris prin care arăta că, prin schimbarea titularului portofoliului de ministru al Justiţiei, ar fi inoportună soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională intervenit între MJ şi CSM.

În data de 8 octombrie 2019, Lia Savonea a denunţat "criza fără precedent" din cadrul CSM generată de lipsa cvorumului de la şedinţele de plen, anunţând că va sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Justiţiei de la acea dată, Ana Birchall, pe care o acuza de "ingerinţă gravă în activitatea procurorilor" şi "acţiuni de subminare a autorităţii CSM".

* Şi în cazul sesizării pe alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului ar putea fi luată miercuri o decizie de către judecătorii constituţionali.

Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie 2019.

Pe 10 septembrie 2019, Teodor Meleşcanu, de la ALDE, a fost ales, în plen, preşedintele Senatului. Ulterior, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

* Curtea Constituţională a României va dezbate miercuri şi cererea preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, de soluţionare a unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de judecată.

Pe 7 noiembrie 2019, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completurilor de judecată.

"Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii", explica Meleşcanu.

În opinia sa, "dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".

Instanţa supremă susţinea în punctul de vedere transmis CCR că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului.

*** Pe 24 ianuarie românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române. Cu această ocazie, vor fi organizate o serie de evenimente.

* Muzeul Naţional Cotroceni va fi deschis pentru vizitare pe 24 ianuarie, la împlinirea a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan-Cuza, informează un comunicat de presă.

În apartamentele pe care le-a ocupat domnitorul, vizitatorii vor putea admira expoziţia extinsă cu obiecte personale care au aparţinut familiei Cuza, documente originale, dar şi sabia de paradă, primită în dar de la principele sârb Mihail Obrenovici.

Vor putea fi vizitate şi expoziţiile "REZISTENŢII. Amintire şi recunoştinţă" şi "30 de ani şi o zi - revoluţia tinerilor", aflate în prezent pe simezele Muzeului Naţional Cotroceni.

Copiii cu vârsta de până la 14 ani beneficiază de intrare gratuită.

Muzeul va putea fi vizitat în intervalul orar 9,30 - 16,00. AGERPRES/(autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.