COD GALBEN: 01-12-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala - intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 - 60 km/h, îndeosebi în zona litorală și în deltă, temporar precipitații mai ales sub formă de ninsoare și lapoviță ce pot favoriza depuneri de polei. in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 01-12-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala ceață care va determina scăderea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Argeş, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 01-12-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala local ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Dolj, Județul Vâlcea, Județul Mehedinţi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Vizita şefului Bisericii Catolice, Sanctitatea Sa Papa Francisc, la sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc a fost evenimentul major al anului 2019 în Harghita şi un vis împlinit al zecilor de mii de pelerini, din întreaga lume, care au dorit să fie părtaşi la un moment istoric.

Papa Francisc a venit la Şumuleu Ciuc în ziua de 1 iunie, la cinci luni de la anunţul oficial, timp în care comisia de organizare a vizitei şi autorităţile locale au lucrat intens pentru a pune la punct toate detaliile, de la aprobarea textelor liturgice şi a veşmântului purtat de Sanctitatea Sa, până la repararea altarului în aer liber, de unde s-a oficiat Liturghia Pontificală.

Credincioşii de toate vârstele, circa 85.000, potrivit informaţiilor furnizate de autorităţi, au urcat dealul Şumuleu pe o ploaie torenţială şi temperaturi scăzute, fapt care a făcut deplasarea foarte dificilă. Cu toate acestea, oamenii nu s-au descurajat, ba chiar au spus că s-au simţit binecuvântaţi şi că au fost ajutaţi de Fecioara Maria, căreia îi este dedicat sanctuarul de la Şumuleu.

 


Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


Sanctitatea Sa a venit la Şumuleu Ciuc cu un papamobil de culoare albă marca Dacia Duster, a fost primit cu entuziasm, iar la scurt timp după sosirea sa, ploaia s-a oprit.

Având în stânga statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc, scoasă pentru prima dată din catedrala franciscană după cel de-al Doilea Război Mondial, Papa Francisc a oficiat Liturghia Pontificală, le-a transmis pelerinilor îndemnul său la dialog, la unitate şi fraternitate şi le-a vorbit despre faptul că nu trebuie ca "rănile din trecut" să constituie un obstacol pentru o "convieţuire fraternă".

"A peregrina înseamnă a ne simţi chemaţi şi îndemnaţi să mergem împreună cerând de la Domnul harul de a transforma vechile şi actualele resentimente şi diferenţe în noi oportunităţi de comuniune; înseamnă a ne dezancora din siguranţele şi comodităţile noastre în căutarea unui pământ nou pe care Domnul vrea să ni-l dăruiască. A peregrina semnifică provocarea de a descoperi şi de a transmite spiritul de a trăi împreună, de a nu ne fi teamă să ne amestecăm, de a ne întâlni şi de a ne ajuta", a transmis Sanctitatea Sa.

Momentul culminant al Sfintei Liturghii a fost acela în care Papa Francisc a aşezat un trandafir de aur la picioarele statuii făcătoare de minuni a Maicii Domnului, aşa cum face când merge la marile sanctuare mariane ale lumii.

***

În prima parte a anului şi imediat după vizita Papei Francisc, cimitirul Internaţional al Eroilor de la Valea Uzului a intrat în centrul unei dispute între autorităţile din comuna Sânmartin, judeţul Harghita şi liderii UDMR, pe de o parte şi autorităţile din Dărmăneşti, judeţul Bacău, pe de altă parte.


Cimitirul de la Valea Uzului adăposteşte rămăşiţele pământeşti a peste 1.300 de militari decedaţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, din mai multe ţări.

Necropola a fost împrejmuită în ultimii ani de Consiliul Local Sânmartin, care a amplasat câteva sute de cruci în memoria soldaţilor ungari căzuţi în luptele care au avut loc în zonă, demers care nu a fost autorizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Neînţelegerile din 2019 au pornit după amplasarea de către autorităţile locale din Dărmăneşti a unor cruci în memoria soldaţilor români căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial şi un monument pentru eroii care şi-au dat viaţa acolo, indiferent de naţionalitate.

Liderii locali şi naţionali ai UDMR au susţinut că demersul este ilegal şi au cerut înlăturarea crucilor.

În zonă au avut loc mai multe incidente: crucile amplasate în memoria eroilor români şi monumentul din incintă au fost acoperite cu saci negri de plastic, iar mai mulţi activişti români au susţinut că au fost agresaţi de extremişti maghiari, motiv pentru care Consiliul Local Sânmartin a decis să interzică accesul în cimitir.

În data de 6 iunie, de Ziua Eroilor, mai mulţi membri ai comunităţii maghiare şi liderii lor politici au format un lanţ viu în faţa cimitirului, iar românii, localnici din mai multe judeţe şi membri ai unor organizaţii civice, veniţi în număr mare, au forţat intrarea, au rupt poarta închisă cu lacăt şi lanţuri, s-au îmbrâncit cu unii protestatari şi jandarmi şi au pătruns în incintă, unde s-a desfăşurat ceremonia de comemorare a eroilor căzuţi.

După acest moment, au început discuţii între autorităţile responsabile în domeniu din România şi Ungaria, pentru a se găsi o soluţie de rezolvare a problemei.

***

În 2019 au avut loc şi demersuri care au rolul de a promova buna convieţuire, cum ar fi un festival interetnic şi multicultural, care a reunit în Salina Praid, peste 250 de copii- membri ai mai multor grupuri folclorice ce reprezintă diverse minorităţi naţionale, dar şi regiuni istorice din România.


"Festivalul jocului, bucuriei şi prieteniei în Salina Praid" s-a desfăşurat sub genericul "Convieţuire prin joc" şi are rolul de a promova multiculturalismul, prietenia şi buna convieţuire.

Iniţiatorul evenimentului este directorul Salinei Praid, Seprodi Zoltán, care consideră că generaţia tânără poate să dea adulţilor un exemplu de bună convieţuire.

"Evenimentul se leagă de 24 ianuarie, anul acesta marcându-se 160 de ani de la Mica Unire. Am zis că toate etniile, dar şi grupuri din regiunile istorice, atât români, cât şi saşi, polonezi, maghiari, armeni să ne întrunim aici, în Secuime şi, prin copii, să arătăm ţării că putem convieţui în linişte şi frumos", a spus Seprodi Zoltán.

Tot sub semnul bunei convieţuiri, s-a desfăşurat şi proiectul "Primăvara harghiteană a prieteniei - Hargitai tavasi barátság", care a ajuns la a treia ediţie, este derulat de Asociaţia Comunitară Românească din Miercurea Ciuc, în colaborare cu Colegiul Naţional "Octavian Goga" şi are rolul de a crea punţi de legătură între cele două comunităţi, în semn de prietenie şi apropiere.

În prima zi a lunii martie, elevii de la Colegiul Naţional "Octavian Goga", din Miercurea Ciuc, au oferit mărţişoare, confecţionate de ei, colegilor lor maghiari, de la Liceul Teoretic Romano-Catolic "Segito Maria", în semn de prietenie.

Întâlnirea a fost una emoţionantă, elevii maghiari primind cu surprindere şi bucurie simbolurile primăverii şi gândurile bune ale colegilor lor români.

Un alt proiect de tradiţie din Harghita a fost concursul de limba română pentru elevii din şcolile cu predare în limba maghiară, intitulat ''Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!'', la care care participarea a fost una record, de peste 300 de persoane.

Elevii clasaţi pe primele locuri, din Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov, precum şi profesorii lor au fost premiaţi la Palatul Victoria de vicepremierul de atunci, Viorel Ştefan, fiind răsplătiţi cu diplome şi cărţi din partea partenerilor concursului - Guvernul, Instituţia Prefectului Judeţului Harghita, Asociaţia Comunitară Românească din Miercurea Ciuc şi Fundaţia ''Marton Aron'' din Miercurea Ciuc.

În anul 2019, în premieră, la singurul liceu românesc din Miercurea Ciuc, Colegiul Naţional "Octavian Goga" s-a deschid un muzeu, pentru a-i conecta pe elevi cu identitatea lor.

Colţul muzeal intitulat "Străbunii noştri-Rădăcini" cuprinde zeci de obiecte de uz casnic folosite în trecut, costume populare româneşti, unele cu vechime de peste 100 ani, arme, documente de identitate sau scrisori din prizonierat, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, obiecte de cult şi chiar un document semnat de primul Patriarh al României, Miron Cristea.

***

La fel ca şi în anii trecuţi, Harghita s-a aflat în centrul atenţiei opiniei publice şi din cauza numărului mare de atacuri ale urşilor, primele incidente de acest fel înregistrându-se chiar la începutul lui 2019.


De-a lungul anului au fost rănite mai multe persoane, în urma unor atacuri ale urşilor, un tânăr a fost ucis de o ursoaică, dar s-a dovedit că acesta a provocat animalul, aruncând spre bârlogul acestuia cu pietre şi bucăţi de lemn şi au fost înregistrate numeroase pagube în culturile agricole şi gospodăriile oamenilor.

Urşii au fost văzuţi frecvent şi în preajma Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, motiv pentru care conducerea unităţii a luat decizia de a monta un gard electric cu o lungime de 600 de metri.

În luna noiembrie, un urs a fost rănit grav într-un accident rutier, în apropierea comunei Praid şi a fost lăsat să agonizeze, mai multe ore, autorităţile locale susţinând că nu există proceduri de urmat în astfel de cazuri.

Abia după 18 ore, s-a obţinut autorizaţia de la Ministerul Mediului, fiind vorba de un animal protejat, iar ursul a fost împuşcat. În urma acestui eveniment, prefectul Harghitei, Jean-Adrian Andrei a fost demis, fiind acuzat de ministrul de Interne, Marcel Vela, că nu a luat măsurile corespunzătoare pentru a gestiona eficient şi operativ această problemă.

În replică, Jean-Adrian Andrei a spus că a întreprins tot ceea ce a depins de el în acest caz şi a făcut un apel la Ministerul Mediului să ia măsurile necesare pentru schimbarea legislaţiei, pentru ca să se intervină legal şi operativ dacă mai apar situaţii similare.

În context, preşedintele Consiliul Judeţean, Borboly Csaba, cel care a solicitat de nenumărate ori luarea unor măsuri de rezolvare a situaţiei, a spus că demiterea prefectului este "praf în ochi" şi că cei care ar fi trebuit să demisioneze sau să fie demişi în urma acestui caz sunt responsabilii din Ministerul Mediului, care ştiau de existenţa problemei urşilor din zonă, dar nu au luat nicio măsură. AGERPRES / (AS - autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.