COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 05:00 si 09:00 se va semnala ceată ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Vâlcea, Județul Dolj; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 04:00 si 09:00 se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Vrancea; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m, asociată și cu depuneri de chiciură in Județul Alba, Județul Alba, Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Prima locomotivă care a circulat pe prima cale ferată din Principatele Române, Giurgiu-Bucureşti, poartă numele Călugăreni, se află şi astăzi în stare bună la Muzeul CFR Bucureşti după 150 de ani de la inaugurare şi este una dintre puţinele locomotive din România care a scăpat de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial pentru că în 1944 când a fost bombardat acest muzeu, locomotiva se afla la vopsit.

Directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanţu, a amintit că în urmă cu două săptămâni s-au împlinit 150 de ani de la înfiinţarea primei linii de cale ferată din Principatele Române, Giurgiu-Bucureşti, cu această ocazie fiind inaugurată miercuri, în oraşul de la Dunăre, o expoziţie omagială cu privire la acest eveniment.

 



"Găzduim la Giurgiu Expoziţia 150 de ani de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, în parteneriat cu Direcţia Centrului Patrimoniului Muzeistic Muzeul CFR ai căror specialişti au lucrat alături de echipa noastră la o cât mai bună reprezentare istorică a evenimentului, cât şi, prin străduinţa şi informaţiile de care dispun, la scrierea unei cărţi despre istoria primului drum de fier din Principatele Române", a arătat şi directorul Muzeului Judeţean Giurgiu, Ionel Muscalu.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţii CENAFER-Muzeul CFR, specialişti în domeniu, reprezentanţi ai Muzeului Regional de Istorie din Ruse.

 



"Linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu a fost inaugurată la 31 octombrie 1869 când au plecat două trenuri din Bucureşti, primul tren a fost condus de însuşi Principele Carol şi al doilea tren a fost condus către mecanicul Nicolae Tănase, avem aici imagini din 1869, dar şi un filmuleţ din 1969, de la aniversarea a o sută de ani de cale ferată Giurgiu-Bucureşti. Calea ferată este construită pe principii britanice. Staţia Filaret avea şi rol de întreţinere a locomotivelor, staţia Giurgiu, la fel, avea spaţiu de întreţinere a locomotivelor cu abur fabricate tot în Anglia, în 1859. Locomotivele au circulat, dar a venit şi vremea să iasă la pensie. La vremea când existau primele căi ferate în România erau puţine locomotive şi acestea primeau nume din zona în care făceau serviciul. Această locomotivă care a circulat 90% din timpul de funcţionare pe linia Bucureşti-Giurgiu a fost retrasă înainte de Primul Război Mondial pentru că era foarte veche, iar în 1939 s-a pus problema înfiinţării Muzeului Căii Ferate pentru că erau 70 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată. Cu această ocazie a luat naştere şi Muzeul Căilor Ferate. În 1944 au fost bombardamente asupra Bucureştiului, inclusiv asupra Muzeului CFR şi Dumnezeu s-a gândit la locomotiva Călugăreni pentru că tocmai în acea zi a fost trimisă la vopsit şi nu era în muzeu, aşa a scăpat. Ea trăieşte şi în ziua de astăzi, este a Muzeului Căii Ferate", a precizat directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanţu.

El spune că în 2014 când a fost aniversată locomotiva Călugăreni, aceasta a fost reparată şi a circulat între Bucureşti Nord şi Bucureşti Băneasa şi a reuşit să tragă trei vagoane.

 



Linia CFR Giurgiu-Bucureşti a avut o mare importanţă economică în perioada comunistă pentru că pe aici treceau multe trenuri de marfă, însă acum nu se circulă pe această linie deoarece podul rutier şi feroviar de la Grădiştea s-a prăbuşit la inundaţiile din 2005.

"Această linie este închisă dar există un proiect pentru a se deschide şi sperăm că va fi dublată. Ştim că lucrurile merg destul de greu, dar ne dorim să fie readusă la viaţă această linie istorică, mai ales că la jumătatea drumului Bucureşti-Giurgiu, în gara Comana, încă există castelul de apă original din 1869 şi magazia de mărfuri. Mi-ar părea foarte rău ca în noul proiect de reabilitare a liniei aceste artefacte din punct de vedere istoric să fie distruse pentru că noul proiect al liniei prevede cs toată platforma staţiei să se cureţe complet, adică toate clădirile şi linia să aibă un alt amplasament, deci inclusiv aceste clădiri ar trebui să fie demolate. Dar poate vom reuşi să păstrăm măcar Castelul de apă. Chiar dacă această linie este închisă, sperăm ca la următoarea aniversare să aducem în gara Giurgiu nişte locomotive care au circulat pe această linie", a încheiat Mircea Dorobanţu.

 



La eveniment au mai fost prezenţi şi cel care a realizat filmul de prezentare a Căii Ferate Giurgiu-Bucureşti, în 1969, şi la acea vreme lucra de trei ani ca operator al Muzeului CFR, Radu Drăgan, precum şi directorul Muzeului de Istorie din Ruse, Bulgaria, Reneta Roshkeva.

Expoziţia cuprinde 24 de imagini şi panouri din istoria căi ferate Giurgiu-Bucureşti, dar şi din istoria gărilor din Giurgiu şi va rămâne deschisă la Muzeul Judeţean Giurgiu în perioada 13-16 noiembrie 2019.

Această expoziţie este şi cel mai important eveniment organizat în această perioadă la Giurgiu, în condiţiile în care pe 30 octombrie a.c. s-au împlinit 150 de ani de la înfiinţarea primei linii de cale ferată din Principatele Române.

 



Nicio festivitate nu a marcat în acest an, pe 30 octombrie, împlinirea unui secol şi jumătate de activitate pe calea ferată Giurgiu-Bucuresti, cursa feroviară fiind parcursă acum în trei ore cu ocolirea pe la Videle, în condiţiile în care la deschiderea acesteia, la 31 octombrie 1869, drumul cu trenul a fost realizat în 90 de minute.

Iar pentru că oamenii aleg transportul rutier cu microbuzele şi astfel ajung la Bucureşti în aproximativ o oră, gara din Giurgiu devine de la an la an mai mult un reper istoric decât un centru de transport rapid. AGERPRES / (AS - autor: Camelia Bigan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)

 

Sursa foto: Muzeul Teohari Antonescu Giurgiu / Facebook

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.