COD GALBEN: 21-10-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala Local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România a fost marcată joi, la Reşiţa, ca în fiecare an, prin "Porţi Deschise la Sinagogă".

"Ziua Holocaustului în România are loc anual, oficial, la data de 9 octombrie, prilej cu care stăm la dispoziţia concetăţenilor noştri din Reşiţa, care au dorit să ne viziteze. Facem menţiunea că porţile noastre sunt deschise în fiecare zi, doar că nu avem permanenţă aici, fiind personal puţin. Pentru grupuri mai mari, însă, ne mobilizăm oricând, în special pentru elevi, pentru tineri, pentru cei care doresc să afle câte ceva despre cultura iudaică şi viaţa comunităţii evreilor din Reşiţa", a declarat preşedintele comunităţii evreilor din Caraş-Severin, Ivan Schnabel.

Cu acest prilej, grupuri de elevi de la mai multe şcoli din municipiu au vizitat sinagoga, ceea ce înseamnă, în fapt, vizitarea unui monument istoric marcant al Reşiţei. Proiectarea sinagogii a început în anul 1880. De asemenea, cei interesaţi au avut ocazia să viziteze şi Muzeul comunităţii evreieşti, care este deschis în unul dintre holurile sinagogii.

"Comunitatea din Reşiţa era, la început, cu evreii sefarzi, adică cu evreii care au trăit în zona arabă a Imperiului Otoman, după care au fost înlocuiţi cu evreii ashkenazi, care provin din nordul Europei, ca urmare a industrializării intense a Reşiţei. Pe vremea habsburgilor, specialişti evrei dar şi de alte etnii, au fost aduşi la Reşiţa. Ca şi arhitectură, sinagoga este maură, însă ca şi decoraţiuni, se evidenţiază rigoarea ashkenazinilor, din ţările germane", a precizat Ivan Schnabel.

Sinagoga prezintă, la exterior, influenţe maure dar şi neoclasice şi este prima clădire din sud-estul Europei care are cupola integral din metal, având în vedere că metalul era una dintre tradiţiile municipiului.

O altă inovaţie pentru vremea respectivă o reprezintă instalaţia de încălzire, care se făcea cu rezistenţe electrice înglobate în pardoseală şi care mai este funcţionează şi în ziua de astăzi. AGERPRES/(AS - autor: Paula Neamţu, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.