Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Evreii din Harghita, deportaţi în lagărele naziste, nu au fost comemoraţi miercuri, cu ocazia Zilei Holocaustului, autorităţile locale din principalele oraşe ale judeţului invocând lipsa timpului sau faptul că nu a existat nicio solicitare din partea comunităţilor evreieşti de marcare a acestei zile.

La Miercurea Ciuc, nu a avut loc nicio manifestare prin care să se cinstească memoria celor 314 evrei din oraş deportaţi în lagărele naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, viceprimarul municipiului, Fuleki Zoltan, precizând pentru AGERPRES că Primăria se ocupă cu multe probleme în această perioadă şi nu a existat timp pentru un astfel de eveniment.

 

Foto: (c) Gina ŞTEFAN/AGERPRES FOTO


În urmă cu câţiva ani, în cimitirul evreiesc din oraş se cinsteau evreii ucişi în lagărele naziste şi se citeau fragmente-document din mărturiile unor supravieţuitori. În cimitirul evreiesc din Miercurea Ciuc se află şi un monument, ridicat de dr. Adler Miklos, unul dintre puţinii evrei care s-au întors din lagărele morţii, acesta reuşind să evadeze atunci când era mutat din lagărul de la Auschwitz la cel de la Mauthausen.

În anul 2004, ziua de 9 octombrie a fost declarată "Ziua Holocaustului", prin hotărâre de guvern, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România. Potrivit acestei hotărâri, "autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment".

 

Foto: (c) Gina ŞTEFAN/AGERPRES FOTO


Nici la Gheorgheni, unde a fost cea mai mare comunitate de evrei din Harghita, nu s-au organizat evenimente de marcare a Zilei Holocaustului. Primarul municipiului, Nagy Zoltan, a afirmat că nu a fost vorba despre nimic intenţionat, dar că, din nefericire, nu au existat solicitări în acest sens din partea comunităţii evreieşti. El a adăugat că ar fi existat deschidere, dacă cineva ar fi avut iniţiativa.

Nici la Topliţa nu s-a organizat miercuri vreo acţiune de comemorare a evreilor, primarul municipiului, Stelu Platon, afirmând că nu a primit nicio solicitare în acest sens, în condiţiile în care în oraş nu mai există nici un evreu.

Şeful obştei evreieşti din Gheorgheni şi Topliţa, Geller Geza, spune că astfel de comemorări s-au mai organizat cu precădere la începutul lunii mai, atunci când au început deportările din Ardealul de Nord, aflat în perioada 1940-1944 sub administraţie ungară.

 

Foto: (c) Gina ŞTEFAN/AGERPRES FOTO


Cu toate acestea, el recunoaşte că din 2014 nu s-a mai marcat acest moment tragic şi că puţinii evrei din oraş nu dispun de resurse pentru a organiza astfel de manifestări de comemorare.

"Nu ştiu ce se întâmplă, trebuie să îi întrebaţi pe oamenii mai competenţi. (...) Noi nu avem forţe atât de mari, încât să putem organiza singuri ceva, se comemorează mai mult în comunităţile mai mare, noi suntem o obşte, care este formată din 18 persoane, majoritate familii mixte şi de noi aparţine şi Miercurea Ciuc", a explicat Geller Geza, pentru AGERPRES.

Acesta a spus că despre evreii deportaţi din Gheorgheni se mai vorbeşte în timpul Săptămânii "Şcoala Altfel", când elevii de la câteva şcoli din oraş şi din împrejurimi vin şi vizitează sinagoga.

"Totul se rezumă la activităţile şcolare", a mărturisit Geller Geza.

 

Foto: (c) Gina ŞTEFAN/AGERPRES FOTO


Aproximativ 1.000 de evrei din Gheorgheni au fost deportaţi în lagărele naziste şi doar 92 dintre ei s-au mai întors. În memoria celor ucişi, pentru prima dată în lume, pe pereţii sinagogii din Gheorgheni au fost inscripţionate, în marmură, numele celor ucişi.

Despre această situaţie, consilierul judeţean UDMR Ferencz-Salamon Alpar, fost inspector şcolar general, profesor de istorie şi directorul unei şcoli din oraş, spune că sunt necesare acţiunile de comemorare a momentelor tragice din istorie şi crede că e o datorie morală să ne amintim de evreii din Miercurea Ciuc, care au avut un rol important în istoria oraşului.

"Comunitatea evreiască din Miercurea Ciuc (...) chiar dacă era numeric foarte puţină, în comparaţie cu cele din Gheorgheni, Târgu Mureş, Braşov sau Sfântu Gheorghe, era o comunitate foarte emancipată în perioada anilor 1910-1920. Evreii erau prezenţi în politica locală şi în cultura locală, artişti, muzicieni, care au făcut istorie în Miercurea Ciuc şi eu cred că ar fi locul să se facă sau să fie marcată într-o micuţă festivitate", a declarat pentru AGERPRES Ferencz-Salamon Alpar, care a beneficiat de o bursă a statului Israel, de predare a istorie Holocaustului în şcoli.

El a punctat faptul că în şcoala pe care o conduce, la orele de istorie, se marchează această zi şi se vorbeşte despre această perioadă din istoria Europei.

Referitor la recenta situaţie în care preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Csomortanyi Istvan, a apărut într-o fotografie dată publicităţii de Conferinţa Tineretului Maghiar din România - MIÉRT, în care foloseşte salutul nazist alături de alţi tineri, Ferencz-Salamon Alpar a spus că fiecare persoană trebuie să aibă spirit de toleranţă, să aibă cultură generală şi să ştie că astfel de manifestări sunt iresponsabile.

El a punctat faptul că trebuie să fie o învăţătură de minte pentru tineri, care trebuie să conştientizeze că tot ceea ce postează acum pe Internet îi va urmări mai târziu, atunci când vor deveni adulţi.

"Datoria mea ca profesor de istorie şi ca director de şcoală este să învăţ copiii, aici, în unitate, să fie toleranţi, să accepte şi să promoveze diversitatea, toleranţa, multiculturalismul, să aprecieze ce e a lor şi să fie incluzivi, din toate punctele de vedere. Acesta este rostul şi misiunea mea de cadru didactic. Restul, ce fac alţii e responsabilitatea lor, e o responsabilitate individuală", a arătat Ferencz-Salamon Alpar.

Înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, pe teritoriul actualului judeţ Harghita trăiau circa 4.500 de evrei, iar la ultimul recensământ doar 13 persoane s-au declarat ca aparţinând acestei etnii. AGERPRES / (A - AS - autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea) 

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.