COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:40 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj, Județul Sălaj, Județul Bistriţa-Năsăud; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:35 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m, cu precădere în zonele periferice ale municipiului in Mun. Bucureşti; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:30 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Covasna; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:30 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Prahova, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:00 si 10:00 se va semnala - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:00 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 05:15 si 10:00 se va semnala local - ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Buzău, Județul Călăraşi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

În Parcul Rozelor din Timişoara, evenimentul "LA PAS. Festival de gastronomie artizanală", a completat vineri seara pastelul toamnei cu muzică de jazz sau disco, asortată cu balmoşul gugulan, prăjituri de casă, zacuscă şi dulceţuri catifelate, toate sub emblema Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Până duminică seara, orice trecător, indiferent de vârstă, este invitat să se bucure de armoniile gastro-culturale, printre atelierele creative şi alte surprize pe care le oferă noul festival la care participă peste 30 de mici producători, întreprinderi sociale, organizaţii neguvernamentale şi artişti, cu evenimente artistice, spectacole de teatru, dezbateri, ateliere demonstrative, ateliere culinare, degustări de produse alimentare de casă şi vinuri bune, autohtone.

Cele mai căutate standuri au fost cele gastronomice, la care vedetele culinare au fost pita unsă cu untură, presărată cu sare şi boia şi cu un moţ de pătrunjel verde.

 


Foto: (c) Otilia Halunga / AGERPRES


"Ce poate fi mai bun decât pâinea de casă, 'îmblânzită' cu untură şi cu puţină ceapă roşie presărată deasupra, cu un praf de boia şi puţină sare! Merge foarte bine şi pâinea cu zacuscă de casă, producţie din acest an. Toate produsele noastre sunt făcute în casă şi sunt certificate ca produse bio", a relatat un producător din Timişoara, participant la festival.

Alături, o hunedoreană din Simeria a adus produse de carmangerie. "Noi am venit cu virsli, diverse alte sortimente de cârnaţi, salam, şuncă", spune producătorul din Simeria.

Un stand gastronomic aparte este cel cu produse lactate şi brânzeturi, pentru că face parte dintr-un proiect social, în care produsele finale sunt preparate de tinere deosebite, care au depăşit vârsta cazării în casele de copii.

"Noi lucrăm în comuna timişeană Sârbova, unde avem unitate de prelucrare a laptelui. Lucrul cel mai important este că în spatele brânzeturilor noastre (telemea, caşcaval, iaurt, brânzeturi proaspete şi maturate) este un proiect social. De aceea facem brânză, pentru a putea întreţine proiectul şi să formăm profesional şi uman fete care au ieşit din orfelinat. Acum avem trei tinere şi copilul uneia dintre fete. Încercăm să mergem înainte cu mai multe fete. Pe măsură ce lumea ne cunoaşte şi apreciază ceea ce facem noi, şi vânzările au crescut", a detaliat Adriana Formenti, din partea Asociaţiei "Curtea Culorilor" din Sârbova.

Lăsăm în urmă standurile cu arome culinare şi trecem spre partea de artizanat artistic, unde sute de exponate atrag atât curioşii, cât şi potenţialii cumpărători. Aici descoperim cum meşteri şi artişti pricepuţi înfrumuseţează lemnul sau lutul, realizând produse dorite în orice casă - picturi pe lemn, jucării din lemn, vase ceramice de bucătărie după model vienez şi multe altele.

Din Hunedoara, Alexandra Pitar a adus la festival produse artizanale care au atras mulţi copii.

"Produsele le realizăm în 'Atelierul Codrului', este mai ales pictură pe lemn, dar facem şi decoraţiuni, jucării pentru copii. De un an şi jumătate, soţul se ocupă de partea de lemn, iar eu fac pictura. Ideea ne-a venit pentru că ne este dragă natura şi am vrut să o aducem mai aproape", spune Alexandra Pitar.

O pată de culoare a festivalului este standul cu ceramică şi lut, unde expun doi artişti plastici timişoreni, care după ce au lucrat patru ani în Viena, au revenit acasă, cu tehnici şi idei noi. Ei îmbină tradiţionalul lut cu eleganţa vieneză şi confecţionează tot ce este necesar într-o bucătărie, de la ceşti şi solniţe la tăvi, platouri şi chiuvete.

"Tatăl meu a fost sculptor, eu sunt artist plastic, iar soţia mea are sensibilitatea necesară pentru a crea astfel de produse. După patru ani de experienţă câştigată în Viena, aducem eleganţa pe care o punem în produsele noastre, acasă", spun cei doi artişti.

Vizitatorii festivalului mai sunt îmbiaţi cu savoarea unor reţete vechi şi noi de siropuri, sucuri şi gemuri din fructe curate, muştar crud-vegan ecologic, tăieţei de casă, uleiuri presate la rece, ciocolată artizanală şi ciocolată fairtrade, ceaiuri ecologice, brânză de caju şi de migdale, dar şi alte produse de patiserie artizanală, preparate tradiţionale, gustări vegetariene şi vegane, supe şi preparate din bucătăria internaţională.

"La Pas. Festival de gastronomie artizanală" este un proiect comunitar derulat de Asociaţia Timişoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii şi Asociaţia CRIES (Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare), orientat către evidenţierea complexităţii legăturii dintre hrană, cultură şi consum durabil. AGERPRES / (A - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.