COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:40 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj, Județul Sălaj, Județul Bistriţa-Năsăud; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:35 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m, cu precădere în zonele periferice ale municipiului in Mun. Bucureşti; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:30 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Covasna; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:30 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Prahova, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:00 si 10:00 se va semnala - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:00 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 05:15 si 10:00 se va semnala local - ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Buzău, Județul Călăraşi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

O serie de tineri din judeţul Mureş care au decis să îmbrăţişeze o carieră în agricultură, contrar opţiunilor urmate de cei mai mulţi din generaţia lor, reuşesc de câţiva ani să se remarce prin producţii foarte bune la grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă sau sfeclă de zahăr, povestea lor de succes fiind spusă de culturile pe care le-au înfiinţat la Fânaţe (comuna Band) şi Lechincioara (comuna Şincai).

În judeţul Mureş, pentru al treilea an consecutiv, fermierii au obţinut producţii record, anul 2019 înregistrându-se cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar estimările pentru culturile de toamnă, precum floarea soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii mureşene, susţine şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Mureş, Ioan Rus.

În imagine: Crinişor Vasile Florea din Lecincioara

Foto: (c)  Dorina MATIŞ / AGERPRES


 

"În cadrul DAJ Mureş avem toată gama de culturi agricole, avem nişte producţii obţinute în ultimii ani - aş menţiona 2017, 2018, 2019 - cu producţii care an de an au cunoscut creşteri. ;eritul este aproape integral al fermierilor, care lucrează profesionist, dar nu ar trebui să neglijăm faptul că au fost acordate la timp subvenţiile, precum şi factorul natural. Ştim că agricultura e supusă riscurilor, e sub cerul liber, o importanţă la producţiile obţinute o are şi natura. În 2019 am obţinut cea mai mare producţie de grâu cu o medie pe hectar de 5.109 de kilograme, dar am avut producători care au atins şi peste 7.300 kilograme la hectar. Este foarte mult pentru relieful din judeţ. Producţii bune am obţinut şi la rapiţă, peste 3.000 kg/ha, preconizăm la porumb peste 7.500-8.000 kg/ha", a declarat Ioan Rus.

De pe cele 29.813 hectare cu grâu s-a obţinut o producţie de 152.326 de tone, cu o medie de 5.109 kilograme la hectar, fiind trei producători care au obţinut producţii de peste 7.000 -7.300 de kilograme la hectar. De asemenea, la rapiţa pentru ulei, de pe cele 7.541 hectare s-a obţinut o producţie de 22.662 de tone, cu o medie de 3.005 kilograme la hectar, cinci fermieri obţinând între 3.000 şi 4.000 kilograme la hectar.


În ciuda vremii secetoase din ultimele luni se estimează o producţie cel puţin la nivelul celei de anul trecu la floarea soarelui, peste 4.000 kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr între 70.000 şi 77.000 de kilograme la hectar, majoritatea producţiilor record fiind obţinute de fermieri tineri.

Un tânăr care excelează la capitolul agricultură este Ciprian Bârlean, absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, care împreună cu tatăl său, Constantin Bârlean, obţin anual producţii foarte mari de pe terenurile din Fânaţele Bandului.

În imagine: Familia BÂRLEAN

Foto: (c)  Dorina MATIŞ / AGERPRES


 

"Tinerii de astăzi nu mai vor să lucreze terenul, nu ştiu din ce motive, dar eu fiind aici de mic copil şi am crescut aici, îmi place. Mă implic din şcoala generală, am urmat un liceu agricol şi facultatea la USAMV Cluj-Napoca. De mic urcam pe tractor, de la 8 ani. Nu ştiu de ce fug tinerii de această muncă, probabil se gândesc că e o meserie mai murdară, cum erau tractoriştii mai demult, dar în ziua de astăzi totul e electronic, totul s-a schimbat, utilajele sunt adevărate computere. E adevărat, nu avem sâmbătă, nu avem duminică, în perioadele de campanie stăm pe câmp de dimineaţa până seara, până termini treaba. Am 30 de ani şi de mic, alături de tatăl meu, am început să merg cu tractorul. Şi acum lucrăm zi de zi, pe un tractor lucrez şi eu, fiindcă ceilalţi doi mecanizatori sunt ocupaţi cu recoltatul la floarea soarelui", a spus Ciprian Bârlean.

Marea problemă a familiei Bârlean este dificultatea de a găsi mecanizatori, pe fondul dispariţiei şcolilor profesionale care să îi pregătească. "Va deveni o necesitate reînfiinţarea unor şcoli profesionale pentru agricultură. La ora actuală avem doi mecanizatori absolvenţi de şcoală de mecanizatori din generaţia veche, însă nu mai există profesionişti în domeniu care să le urmeze. Fără o pregătire în prealabil nu se poate, e nevoie de cunoştinţe de mecanică şi de agricultură", spune tânărul fermier.

În imagine: Familia BÂRLEAN

Foto: (c)  Dorina MATIŞ / AGERPRES


 

Afacerea familiei Bârlean a fost pornită de bunicul lui Ciprian, care a lăsat o fermă pe care Constantin Bârlean a dezvoltat-o şi a adus-o la o suprafaţă cultivată de peste 300 de hectare.

"Anul acesta la grâu am avut mai multe soiuri, la 95 de hectare producţia a fost de 7.300 kg/ha. Este foarte mult pentru această zonă geografică, a fost un an bun. În ultimii ani am avut ani buni atât la cultura de grâu, cât şi la alte culturi. Am început cu grâul chiar şi în 2018 am avut 7.100 kg/ha, care ne mulţumeşte, raportat la cheltuieli şi la beneficiul pe care trebuie să îl realizăm. Ce depinde de factorul uman am căutat să facem o tehnologie ca la carte, cu soiuri intensive care realizează producţii mari. Bineînţeles, contează fertilizarea de bază şi care trebuie făcută conform cartării agrochimice pe care o realizăm an de an, apoi combaterea buruienilor şi, nu în ultimul rând, combaterea bolilor şi dăunătorilor, pentru care pe an ce trece trebuie să efectuăm multe tratamente. În 2019 am efectuat patru tratamente, nu s-au realizat degeaba şi ca atare producţia e cea pe care am realizat-o. Mai intervine şi factorul natură la care noi nu mai avem ce face, suntem într-o secetă prelungită şi pe undeva va dăuna la producţie şi la calitate", a spus Constantin Bârlean.

În imagine: Familia BÂRLEAN

Foto: (c)  Dorina MATIŞ / AGERPRES


 

Toată suprafaţa cultivată de familia Bârlean a fost asigurată întrucât consideră că riscul e foarte mare dacă nu sunt asigurate culturile.

"Cel puţin ne luăm un gând ca în caz de calamitate. Ordonanţa de subvenţionare a asigurărilor a fost binevenită, pentru fermieri este benefică. Porumbul este la maturitate şi din cauza secetei prelungite anul acesta avem undeva la 10.000 kg/ha. Anul trecut am avut ploi în luna august, anul trecut de pe o suprafaţă de 100 de hectare am realizat 13.000 kg/ha. Am păstrat toată cantitatea (...) Avem uscător de cereale, depozit - nu suntem nevoiţi să vindem de la capătul tarlalei. Noi îl uscăm, îl depozităm şi când considerăm că preţul este unul bun, îl comercializăm", a susţinut Bârlean.

Membrii familiei Bârlean susţin că fără investiţii agricultura nu poate fi profitabilă şi din acest motiv au construit o magazie de cereale şi au investit masiv în utilaje performante.

"Avem o magazie de cereale cu o capacitate de 2.000 de tone, este din profil metalic, tip clasic, am optat pentru acesta pentru că pot să depozitez mai multe culturi, la cele circulare se poate depozita o singură cultură. A fost o investiţie mare, realizată din fonduri proprii. Totul a fost realizat din fonduri proprii, credite, leasing-uri etc. Magazie, platformă, cântar - 200.000 euro, la utilaje - tractor, combină - toate noi, undeva la 500.000 de euro. Am preluat de la tata această activitate şi îmi va urma Ciprian. Tata a fost preşedinte de CAP timp de 20 de ani, a avut experienţă în domeniu. După 1990, mai exact din 1992 am preluat teren în arendă, apoi am mai cumpărat, am început cu un tractor U 650, apoi am ajuns la 5 tractoare U 650, toată gama de utilaje care era românească. Acum mai am trei tractoare româneşti, pe care le folosim la munci mai uşoare. Dar restul lucrăilor le facem cu utilajele noi'. a precizat Constantin Bârlean.


Unul dintre campionii producţiilor de sfeclă de zahăr şi floarea soarelui este, de câţiva ani, Crinişor Vasile Florea din Lecincioara, care lucrează peste 170 de hectare de teren arabil şi uimeşte prin performanţele sale.

"La floarea soarelui, în urmă cu doi ani am obţinut o producţie de 4.200 kilograme la hectar, anul trecut 3.600 kg/ha, anul acesta estimez la peste 4.000-4.200 kg/ha. Anul acesta am 20 de hectare de floarea soarelui. La sfecla de zahăr în 2017 am obţinut 86,57 tone la hectar, anul trecut, 70 tone la hectar. Care e secretul? În primul rând tehnologia făcută corespunzător, soiurile pe care le alegem şi munca care trebuie făcută la timp. Am aproape toate culturile din zonă, am avut şi rapiţă (anul acesta am obţinut 3.700 kg/ha), la porumb în 2018 am avut 12,6 tone la hectar, la fel estimez şi în acest an. Am avut producţii foarte bune la toate culturile. Preţurile nu sunt cum ar trebui să fie, dar făcând producţii mari acoperim cheltuielile şi rămâne şi ceva profit. Cea mai profitabilă cultură pentru mine este sfecla de zahăr. Avem contracte cu fabrica de zahăr din Luduş, iar pentru floarea soarelui distribuim prin dealeri", a spus Crinişor Vasile Florea.

Marea îngrijorare a fermierului este preconizata renunţare la tratarea seminţelor cu neonicotinoide, un insecticid interzis în Uniunea Europeană, pentru care nu există încă o altă soluţie pentru combaterea dăunătorilor de sol, fapt ce ar afecta dramatic culturile de sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi porumb din România.

În imagine: Familia BÂRLEAN

Foto: (c)  Dorina MATIŞ / AGERPRES


 

Crinişor Vasile Florea a spus că dacă Ministerul Agriculturii nu reuşeşte să obţină o derogare la nivelul Comisiei Europene, pagubele produse de viermii de sârmă vor fi fatale pentru culturile de sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi porumb.

Numai în judeţul Mureş, din cele peste 220.000 hectare de culturi agricole, în jur de 90.000 hectare sunt cultivate cu porumb, care are cele mai mari probleme cu dăunătorii de sol.

"Cu dăunătorii de sol nu ştiu cum vom rezolva asta, fiindcă terenurile sunt infestate cu viermii de sârmă şi nu ştiu încă cum vom rezolva situaţia. Sperăm că vom mai obţine o derogare un an-doi, apoi nu văd soluţie. Toată lumea spune că trebuie să apară ceva înlocuitori. În lipsa neonicotinoidelor aş avea probleme foarte mari cu porumbul, dar şi cu floarea soarelui. Dar până atunci îmi propun ca de anul viitor să măresc suprafaţa de sfeclă la 35 de hectare, voi merge cam cu aceleaşi culturi, dar voi face o rotaţie", susţine fermierul.

Toţi aceşti fermieri afirmă că agricultura este o afacere profitabilă făcută pe suprafeţe mari, dar şi cu seriozitate, pentru că toate procedurile trebuie făcute la timpul lor, "altfel te costă". De exemplu, recoltatul grâului sau semănatul nu trebuie să ţină cont de duminică sau sărbătoare. "Ne facem o cruce, îl rugăm pe părintele să se roage pentru noi, dar noi trebuie să mergem la muncă, fiindcă o zi pierdută ne poate costa calitatea şi cantitatea", spune fermierul mureşean.

Agricultorii performanţi din judeţ mai cred că respectând tehnologia se pot realiza producţiile bune, însă vremea este factorul cheie, iar ultimii trei ani au fost foarte buni din acest punct de vedere.

În imagine: Familia BÂRLEAN

Foto: (c)  Dorina MATIŞ / AGERPRES


 

Şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Mureş, Ioan Rus, susţine că întreaga suprafaţă de 4.076 de hectare cultivată cu sfeclă de zahăr la nivelul judeţului Mureş este contractată cu fabrica de zahăr din Luduş. El a adăugat că un lucru care i-a ajutat enorm pe agricultori este faptul că toată această suprafaţă are poliţă de asigurare.

"Începând cu 2019, primele de asigurare din poliţa asigurată sunt suportate între 50% şi 70% de stat în funcţie de mărimea. Fermierii mijlocii şi mici primesc până la 70%, iar cei mari 50%. Deja mulţi fermieri au accesat acest program şi în continuare preconizăm să crească poliţele de asigurare şi pentru restul culturilor", a mai spus Ioan Rus. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.