Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

O listă cu numele a aproximativ 11.000 de români morţi în lagărele NKVD, spitalele şi batalioanele de muncă sovietice va fi publicată până la sfârşitul acestui an de către Ambasada României la Moscova, după ce, la începutul verii, a fost prezentat un prim tabel, cu datele de identificare a 10.724 de prizonieri înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Prezent luni la un eveniment la Alba Iulia, ambasadorul României în Federaţia Rusă, Vasile Soare, a afirmat că românii "trebuie să ştie unde le sunt înaintaşii", diplomatul menţionând că, după publicarea primei liste, a primit mii de mesaje din partea urmaşilor celor care au sfârşit în prizonierat şi care au aflat acum, după 80 de ani, că bunicul sau străbunicul nu a murit în luptă la Stalingrad, ci, poate, ani de zile mai târziu, în lagăr.

Numărul românilor care au căzut prizonieri în cel de-al Doilea Război Mondial pe Frontul de Est şi care au murit în fostul spaţiu sovietic variază, existând istorici care vorbesc de 65.000, alţii de 45.000.

Cert este că ultimul român s-a întors din prizonierat în anul 1956, părinţii săi crezând în toţi acei ani de lipsă că e mort.

"Noi ştim cu exactitate de 29.800 de prizonieri români care au murit în lagăre, mai precis în 288 de lagăre. Din cele peste 500 existente, în peste o jumătate au fost şi prizonieri români", a declarat ambasadorul.

Pe site-ul Ambasadei României în Federaţia Rusă, la Relaţii bilaterale, la subcapitolul Comemorarea eroilor români, a fost publicată o listă cu numele şi prenumele a 10.724 de militari şi civili deportaţi care şi-au găsit sfârşitul în lagărele NKVD, spitalele şi batalioanele de muncă sovietice. Alături de anul naşterii, este trecut, acolo unde este cazul, gradul militar, precum şi data decesului şi locul unde a murit. Despre aceştia se ştie exact unde sunt înhumaţi, pe o rază de 6.000 de kilometri, până în Urali.

"Până în Crăciun, ne propunem să venim cu o a doua listă, pe care vor fi în jur de 11.000 de nume, probabil finală, pentru că între noiembrie 1942 şi martie 1943, la primele eşaloane, au fost înregistraţi doar numeric, fără nume, prenume. Aici sunt în jur de 9.000 de suflete cărora nu le cunoaştem numele", a precizat diplomatul.

De exemplu, se cunoaşte faptul că numai într-un lagăr au murit între sfârşit de noiembrie 1942 şi martie 1943 un număr de 3.964 de români, dintr-un total de 6.000 de prizonieri români.

"În total, se vor cunoaşte public numele a circa 22.000 de români morţi în prizonierat. Plus cei 9.000, ajungem la 29.883 de prizonieri români despre care ştim că au murit şi unde au murit. Restul până la 45.000...", a spus Vasile Soare. El a adăugat că după Germania şi Ungaria, România a înregistrat cele mai mari pierderi.

Ambasadorul a amintit, de asemenea, că în Cimitirul de la Rossoşka - Regiunea Volgograd, inaugurat în 2015, la 1.000 de kilometri de Moscova, sunt înhumaţi 1.774 de militari români care au murit în luptele de la Stalingrad şi Cotul Donului. Un al doilea cimitir a fost amenajat şi inaugurat în 2018 în Ţinutul Krasnodar, la Apşeronsk, pentru militarii români căzuţi în Caucaz.

"Vrem să redăm memoria celor care au luptat pentru Ţară", a conchis ambasadorul.

Diplomatul a participat luni, la Museikon Alba Iulia, la lansarea a două volume semnate de istoricul Gheorghe Fleşer, care a murit în urmă cu trei ani, "Alba Iulia. Oraşul şi monumentele sale în imagini de epocă" şi "Alba Iulia. O istorie urbană ilustrată" - ediţie îngrijită de Cecilia - Ioana şi Vasile Soare. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană "Lucian Blaga" Alba, Editura "Şcoala Ardeleană" şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. AGERPRES/ (A,AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.