Un procent de 85,4% dintre români îşi asumă cu mândrie identitatea, dar numai 30,2% obişnuiesc să arboreze tricolorul de ziua naţională a României, potrivit unui sondaj realizat de SC CT&Research SRL la comanda Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), dat publicităţii miercuri.

Potrivit cercetării sociologice, la întrebarea "Dumneavoastră vă simţiţi mândru că sunteţi român?", 85,4% au răspuns "Da", 9,6% - "Nu", iar un procent de 5,0% au răspuns că Nu ştiu/Nu răspund.

"După cum vedeţi, procentul e covârşitor în favorabil asumării acestei identităţi. Întrebarea e binevenită şi pentru a contracara anumite opinii care consideră că în România ne confruntăm cu o 'autoflagelare identitară' sau cu ceea ce se numeşte 'un excepţionalism negativ' consacrat de anumite naraţiuni, anumite producţii de televiziune ş.a.m.d. Iată că populaţia consideră că apartenenţa la identitatea românească este un motiv de mândrie, deci intensitatea identificării este ridicată", a afirmat Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în conferinţa de presă dedicată prezentării sondajului.

La întrebarea "Dumneavoastră obişnuţi să arboraţi tricolorul acasă, de ziua naţională a României?", 30,2% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, 66,2% - "Nu", iar 3,6% - Nu ştiu/Nu răspund.

În opinia lui Lucian Dumitrescu, "această întrebare măsoară o chestiune subtilă".

"Este, dacă vreţi, ceea ce se numeşte 'naţionalism banal', care este transformat în 'naţionalism hot' sau 'naţionalism militant' în timpul sărbătorilor importante. Aici găsim un răspuns cumva contraintuitiv şi anume că 66% dintre respondenţi nu fac acest lucru, ceea ce corelează cu faptul că la nivel emoţional, la nivel de reconstituire a comunităţii cetăţenilor, Centenarul nu a fost tocmai un succes, ba, putem să spunem răspicat că, bazându-ne pe datele chestionarului, a fost un eşec al clasei politice de astăzi care probabil că va rămâne în memoria socială cu acest profil, drept clasa politică care a ratat Centenarul", a mai spus cercetătorul.

Sondajul relevă că respondenţii au declarat că se simt "mai degrabă": "român şi european" în proporţie de 48,5%, "doar român" - 43,3%; "european şi român" - 4,1%; "doar european" - 2,9%, iar un procent de 1,2% - Nu ştiu/Nu răspund.

Întrebaţi "Care credeţi ca este cel mai bun vecin al României, în general?", românii au răspuns, în ordine: Bulgaria - 26,9%; Republica Moldova - 23,1%; Serbia - 12,4%; Ungaria - 8,1%; Ucraina - 3,6%; Alt răspuns - 2,4%; Toţi vecinii - 2,4%; Niciunul - ,4%, iar 18,7% - Nu ştiu/Nu răspund.

Potrivit cercetării, 61,9% dintre respondenţi susţin unirea României cu Republica Moldova. Totodată, 57,9% dintre români consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din această ţară de a merge pe drumul integrării.

Parte a proiectului "Agresiuni identitare şi patrimoniu nematerial", sondajul, prima cercetare comparativă pentru regiunile istorice Transilvania, Moldova, Muntenia şi Basarabia (R. Moldova), a fost realizat la nivel naţional, în perioada 13 - 21 noiembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilistic de 1.400 persoane, reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,6%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor, chestionarele fiind aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică. AGERPRES / (AS - autor: Daniel Popescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Alexandru Cojocaru)