Câmpia Libertăţii de la Blaj, care în ultimii doi ani a trecut printr-un amplu proces de restaurare urbanistică, a fost redeschisă oficial duminică.

Un loc cu o deosebită însemnătate pentru istoria naţională, aici având loc în urmă cu 170 de ani o mare adunare naţională, la care 40.000 de români transilvăneni au strigat la unison "Noi vrem să ne unim cu Ţara!", Câmpia Libertăţii a fost duminică redeschisă oficial, în prezenţa a peste o mie de persoane.

După tradiţionala paradă populară, nelipsită din cadrul manifestărilor organizate anual în amintirea Marii Adunări Naţionale din 3/15 mai 1848, primarii comunelor din judeţ, îmbrăcaţi în costumul popular specific fiecărei zone de provenienţă, au făcut mai multe fotografii de grup.

Ele vor rămâne în istoria judeţului Alba ca imagini reprezentative de la redeschiderea Câmpiei Libertăţii de la Blaj, la 170 de ani de la Marea Adunare Naţională şi 100 de ani de la Marea Unire din 1918, au menţionat organizatorii - Centrul de Cultură Augustin Bena Alba şi Primăria Blaj.

Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

Aproape toate comunităţile rurale din judeţ au primit în cadrul Galei "Cultură pentru Cultură", un proiect unic în Europa, distincţii de înaltă apreciere pentru contribuţia adusă la cercetarea, conservarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial românesc. Totodată, a fost lansat noul concept al concursului "Cultură pentru Cultură" care va începe din 2019.

Cu acest prilej a avut loc şi un târg al meşterilor tradiţionali şi a fost readus în atenţia publicului aşa-numitul "Târg de Fete de la Blaj - Veselie de Ispas", o sărbătoare tradiţională cercetată şi documentată de Centrul de Cultură "Augustin Bena" în perioada septembrie 2017 - aprilie 2018.

Manifestările mai cuprind un spectacol folcloric extraordinar realizat de Ansamblul "Augustin Bena" al judeţului Alba, cu participarea artiştilor Margareta Clipa, Cornel Borza, Ioana Maria Ardelean, Anghelina Timiş, Leontina Fărcaş, Marinela Baba, Alina Pinca, Ciprian Roman, Ionuţ Fulea, Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu, Maria Filimon, Cătălin Haşa, Nicolae Plută, Dorina Nariţa, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ.

Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

În ultimii doi ani, Câmpia Libertăţii s-a aflat într-un amplu proces de modernizare, o investiţie realizată în parteneriat de către autorităţile locale şi CJ Alba.

Aici s-au adunat în mai 1848 zeci de mii de români transilvăneni - ţărani, clerici, intelectuali. Datorită numărului mare de participanţi, 40.000, Adunarea populară nu s-a putut ţine în oraş, ci s-a desfăşurat pe câmpia largă din răsăritul oraşului, de lângă Târnava Mare, căreia de atunci i se spune Câmpia Libertăţii. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)