COD GALBEN: 10-12-2019 ora 20 Intre 20:00 si 02:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Harghita; COD GALBEN: 10-12-2019 ora 20 Intre 20:00 si 02:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 in Județul Teleorman;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Două produse tradiţionale româneşti, a căror reţetă ar data din secolul al XVIII-lea şi care au fost prezentate, luni, de studenţii USAMV Cluj-Napoca în cadrul unui festival culinar, se află în procedură de atestare naţională la Ministerul Agriculturii.

Brânza frământată de Sângeorz Băi şi cârnaţii din Ţinutul Grăniceresc sunt cele două produse pe care organizatorul Festivalului Produselor Tradiţionale Româneşti, Avram Fiţiu, le-a ales pentru atestarea ca produse tradiţionale. Acesta încearcă ca prin asemenea demersuri să sprijine îmbogăţirea spaţiului românesc cu cât mai multe produse tradiţionale competitive la nivel european.

Studenţii care participă la Festivalul Produselor Tradiţionale, organizat în fiecare an la USAMV Cluj-Napoca, sunt tineri aflaţi în ultimul an la Facultatea de Agricultură, care trebuie să prezinte un produs alimentar, de obicei unul inedit, din regiunea din care provin ei, iar procedura implică câteva reguli foarte stricte.

"Dacă vrem să construim un demers de marketing la nivel european încât tot ce avem ca produs autentic românesc să poată intra în competiţie cu un produs la nivel european, este nevoie de o procedură, care începe, de aici, de la Festivalul Produselor Tradiţionale Româneşti, de la un caiet de sarcini prin care se construieşte o poveste unui produs. În momentul în care fiecare student construieşte povestea, Ministerul Agriculturii poate atesta produsul ca fiind unul tradiţional la nivel naţional, după care caietul de sarcini va fi trimis pe procedură europeană la Bruxelles astfel încât şi România să aibă măcar 50 - 100 de produse autentice la nivel european", a spus Avram Fiţiu.

El a subliniat că ţara noastră are, până în momentul de faţă, doar câteva produse recunoscute la nivel european, în timp ce altă ţări au câteva sute.

"Doi studenţi au prezentat caiete de sarcini pentru brânza frământată de Sângeorz Băi şi cârnaţii din Ţinutul Grăniceresc, din Poiana Ilvei, care în două săptămâni vor face obiectul procedurii oficiale de atestare naţională la Ministerul Agriculturii. (...) Prin acest demers din cadrul festivalului, studenţii USAMV încearcă să reînvie tradiţiile culinare din localităţile de baştină şi să ne introducă în lumea plină de culoare şi gust a bunicilor şi străbunicilor", a mai spus profesorul clujean.

Cele două produse propuse pentru atestare au fost promovate la festival de doi studenţi. Cristian Bodea, tânărul care a ales să prezinte brânza frământată de Sângeorz Băi susţine că aceasta a fost menţionată în documente încă din 1770, dar ar putea fi de fapt mult mai veche. Brânza este făcută din lapte care provine de la vaci de rasă românească.

"Păşunea pe care pasc vitele se află la o altitudine de 1.800 m în apropierea Munţilor Rodnei. Gustul ei este puţin usturoiat, iar compoziţia este foarte fină. Se prepară de către baciul de la stână şi se ţine în bărbânţă, o putină de lemn. Se fac demersuri pentru certificarea produsului la nivel naţional, după care şi la nivel european, şi sperăm ca în toamnă să avem prima atestare ca produs tradiţional", a afirmat Cristian Bodea.

Celălalt produs, cârnaţii din Ţinutul Grăniceresc, din Poiana Ilvei, au şi ei o reţetă anume, care combină mai multe feluri de carne - de vită, oaie şi porc, combinată cu cimbrişor de câmp şi care, de asemenea, este atestată din 1762.

"Cârnaţul se prelucrează manual şi este afumat două zile cu lemn de prun, pentru a-i da un miros specific şi o savoare aparte. Este o reţetă specifică zonei Poiana Ilvei, aflată pe fosta graniţă care despărţea Transilvania de România", a spus studentul Bogdan Roşca.

Atestarea obţinută de la Ministerul Agriculturii şi apoi certificarea la nivel european ar ajuta produsele tradiţionale româneşti să fie mai uşor promovate pe piaţa autohtonă şi chiar internaţională şi astfel să fie mai bine vândute, a mai menţionat Avram Fiţiu.

La Festivalul Produselor Tradiţionale au participat 20 de studenţi care au venit cu produse ale căror reţete sunt de obicei culese de la săteni, precum sarmale cu Păsat din Gherla (Cluj), plăcintă pe lespede din Câmpeni, plăcintă cu lobodă de Cugir sau prăjitură cu bulion din Unirea (Alba). AGERPRES/(AS - autor: Elena Stanciu, editor: Oana Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.